Suspendarea programului Rabla destabilizează piața auto și încrederea publică în autorități, spun cei de la APIA. Care sunt consecințele

APIA, asociația de profil a industriei auto din România, condamnă suspendarea lansării programului Rabla de către autorități și avertizează că vor fi consecințe și pe termen lung, nu doar pe termen scurt. Consumatorii își pot pierde motivația și există riscul ca tranziția către mașina electrică să fie abandonată, spune Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România.

APIA spune că suspendarea lovește direct în industria auto și în economia națională

APIA reacționează ferm la anunțul de astăzi al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) privind suspendarea lansării tuturor programelor de finanțare, inclusiv Programul Rabla Auto 2025, cu doar o zi înainte de deschiderea ultimei sesiuni, cea dedicată persoanelor fizice și punctează consecințele grave ale deciziei.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) condamnă această decizie politică de ultim moment, care lovește direct în industria auto și, implicit, în economia națională, într-un moment în care sunt vitale măsuri de stimulare, nu de stagnare.

„Înțelegem constrângerile bugetare și necesitatea ajustărilor fiscale, însă coerența și predictibilitatea politicilor publice stau la baza încrederii mediului privat și a cetățenilor în instituțiile statului și în angajamentele deja asumate pentru asigurarea calității vieții, siguranță rutieră, reducerea poluării și protecția mediului”.

„Este inacceptabil ca politicile de mediu să devină instrumente de negociere politică”, spune șeful APIA

Suspendarea Programului Rabla Auto 2025 survine după cea mai lungă întârziere din istoria inițiativei și după o lansare etapizată care a creat deja confuzie și neîncredere în rândul solicitanților, spun cei de la APIA. Efectele negative ale acestei amânări de peste 5 luni a programului se văd deja în piață: înmatriculările de autoturisme au scăzut cu 32% în mai 2025, față de aceeași lună din 2024, generând un recul de 12 % pe întreg anul, iar vehiculele electrice au înregistrat un declin de 41% în primele cinci luni din 2025, față de perioada similară a anului trecut, situând România pe ultimul loc în UE la acest capitol.

„Suspendarea finanțării prin programul Rabla Auto 2025 lovește direct în pilonii industriei auto – de la lanțurile de producție și import până la rețeaua de distribuție. Este inacceptabil ca politicile de mediu și de dezvoltare economică să devină instrumente de negociere politică, generând consecințe grave atât la nivelul companiilor, dar în special al beneficiarilor persoane fizice, cea mai vulnerabilă categorie vizată de retragerea ecotichetelor. APIA solicită reluarea urgentă a finanțărilor, printr-un parteneriat real între autorități și consumatori”, declară Dan Vardie, președinte APIA.

Consecințele suspendării Rabla 2025, în viziunea APIA

  • Lipsa de predictibilitate legislativă și financiară subminează planificarea strategică a companiilor din sectorul auto (producători, importatori, dealeri, finanțatori etc.), cu un impact negativ asupra contractelor legate de programul Rabla Auto aflate deja în derulare (stocuri dimensionate în funcție de calendarul anunțat, campanii de promovare deja bugetate, resurse mobilizate pentru procesarea cererilor etc);
  • Compromiterea obiectivelor naționale și europene de mediu – reducerea emisiilor și înnoirea parcului auto sunt obiective asumate inclusiv prin PNRR și prin alte angajamente internaționale;
  • Demotivarea consumatorilor, scăderea interesului pentru mobilitate electrică și risc de abandon a tranziției către electromobilitate în țara noastră, în opoziție cu realitatea internațională.

APIA face apel la toți factorii legislativi implicați în această decizie să restabilească cât mai curând cadrul de finanțare, pentru a evita amplificarea efectelor negative asupra competitivității pieței auto românești, asupra protejării mediului și a sustenabilității vieții cotidiene a cetățenilor României.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie

EkoNews