Indicatorul sentimentului economic (ESI) a scăzut la 94,7 în iulie, față de 96,8 în iunie, pe măsură ce măsurile de consolidare fiscală anunțate au erodat încrederea în toate sectoarele, a transmis miercuri BCR într-un raport destinat investitorilor.
Încrederea în industria prelucrătoare a scăzut în iulie pe fondul unui nivel mai scăzut al comenzilor și al producției preconizate, iar așteptările în domeniul serviciilor au scăzut din cauza cererii mai slabe, notează autorii raportului.
Încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, după ce guvernul a anunțat pachetul de consolidare fiscală la începutul lunii iulie, care a inclus creșteri ale cotelor de TVA și ale accizelor începând cu 1 august, despre care se așteaptă să erodeze veniturile viitoare, odată cu expirarea plafoanelor prețurilor la energia electrică.
Încrederea în comerțul cu amănuntul a scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul primului val al pandemiei de Covid, atât componentele retrospective, cât și cele prospective înregistrând scăderi accentuate.
Moralul în construcții a scăzut din cauza numărului mai mic de locuri de muncă așteptate, în timp ce nivelurile registrului de comenzi au fost raportate de participanții la panel ca neschimbate.
Așteptările privind prețurile de vânzare au crescut în toate sectoarele. Așteptările consumatorilor privind prețurile pentru următoarele douăsprezece luni au atins un nivel record de la începutul sondajului în mai 2001, după anunțarea majorărilor de taxe începând cu august 2025 și așteptarea unor prețuri mai mari la electricitate.
Indicatorul privind așteptările privind ocuparea forței de muncă a scăzut la 100,1 în iulie, față de 103,8 în iunie, cel mai scăzut nivel din decembrie 2020.
De ce sunt importante aceste date economice
Termometru al încrederii în economie – Indicatorul sentimentului economic (ESI) reunește percepții din industrie, servicii, comerț, construcții și din partea consumatorilor. O scădere simultană peste tot semnalează o deteriorare rapidă a aşteptărilor privind economia, ceea ce, istoric, precede de multe ori scăderea consumului, a investițiilor și chiar recesiuni.
Primul efect resimțit al consolidării fiscale- Scăderea abruptă a moralului (cu niveluri negative în industrie și comerț) vine imediat după anunțarea noului val major de taxe – un semnal că mediul privat percepe costuri suplimentare, reducere a cererii și incertitudine crescută. Astfel de date ajută factorii de decizie să evalueze dacă măsurile sunt absorbite de economie sau au efect de frânare accentuată.
Avertizare anticipativă privind evoluția economică – Scăderea încrederii practic pe toate palierele (industrie, servicii, consum, retail, construcții) și atingerea unor minime ale moralului (de la pandemie/coșmaruri inflaționiste) oferă un semnal de alarmă: este probabil ca PIB-ul să încetinească, consumul să fie afectat pe termen scurt și mediul de afaceri să amâne investiții.
Previzibilitate pentru inflație și prețuri- Așteptările record privind creșterea prețurilor (inflație anticipată) arată că populația și companiile se așteaptă la scumpiri accelerate, ceea ce poate duce la creșteri efective de prețuri din ”reflex” (self-fulfilling prophecy).
Atenționare pentru politicile monetare: inflația ar putea rămâne ridicată nu doar din cauza factorilor de cost, ci și din lipsa de încredere.
Mesaj pentru piața muncii- Așteptările privind ocuparea forței de muncă au scăzut la minimul ultimilor ani, sugerând prudență crescută din partea angajatorilor (angajări mai puține, posibil chiar concedieri în sectoare afectate).
Context privind capacitatea de producție – Deși utilizarea capacității de producție a crescut, aceasta rămâne sub media istorică – deci economia funcționează încă „sub potențial”. Dacă trendul de moral scăzut și cerere slabă persistă, nici această mică revenire nu va fi sustenabilă.
Relevanță practic-administrativă: Acest raport este important pentru bănci centrale, guvern, investitori, companii și analiști deoarece anticipează riscurile reale de recesiune, probleme de ocupare a forței de muncă, spirale inflaționiste sau stagnare.
Indică faptul că măsurile fiscale majore care nu sunt balansate de încredere, comunicare și sprijin pentru mediul privat pot eroda repede baza de creștere a economiei.
Pe scurt, raportul BCR arată „temperatura” reală a economiei românești dincolo de cifrele statistice brute – și transmite un mesaj de avertizare decidenților că moralul scăzut, combinat cu temeri de creștere a prețurilor și reducere a ocupării, riscă să amplifice efectele consolidării fiscale asupra mediului economic și social.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
