„Suntem în momentul în care factura internă e în creștere rapidă, deficitul fiscal și cel extern cresc constant de peste un deceniu. Abordarea acestei probleme necesită atât timp, cât și consecvență. Trei elemente cheie vor fi probabil testate în perioada următoare: stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea (inclusiv cea a agențiilor de rating), scriu economiștii BRD într-un raport transmis investitorilor.
Banca își menține așteptările privind contracția economică în intervalul [-0,6%, -1,4%] în acest an. „Presupunerea noastră este întărită de sondajul DG ECFIN din iulie, perspectivele pentru servicii și comerț fiind la cel mai pesimist nivel din ultimii doi-trei ani, în timp ce încrederea consumatorilor este chiar mai mică decât valorile înregistrate în perioada pandemiei”, notează autorii raportului.
Ritmul și durata redresării depind de doi factori, mai spun autorii: condițiile inițiale și spațiul de politici.
„Din păcate, există asemănări notabile cu perioada 2008-2009, când am trecut prin doi ani de contracție economică. Redresarea rapidă post-pandemie este o bază de comparație înșelătoare. Atunci a fost un șoc extraordinar, urmate de măsuri extraordinare adoptate sub constrângeri semnificativ mai puțin stricte”, spun economiștii BRD.
Credibilitatea ajustării fiscale se va reflecta, cel puțin parțial, în costurile socio-economice. Cu alte cuvinte, „merg împreună precum calul și trăsura, nu poți avea pe unul fără celălalt”, scriu economiștii BRD.
De la criza financiară, ciclul economic a numărat 13 ani de expansiune (2011-2019, 2021-2024) și un an de contracție (2020)
Consumul privat a fost principalul motor de creștere în 10 din 13 ani și a atins o pondere de peste 70% din PIB în 2024.
Între timp, investițiile au fost principalul motor energetic doar în doi ani (2019, 2023), în timp ce exporturile nete doar într-un an (2013).
De asemenea, merită menționat faptul că exporturile nete au contribuit pozitiv la creșterea economică în doar patru ani (2011-2013, 2023). Mai mult, exporturile, ca pondere din PIB, au atins un minim al perioadei anul trecut (35,6%).
Se ridică două întrebări legitime
În funcție de răspunsul oferit de factorii de decizie politică, pachetul de reformă se poate dovedi fie a fi o resetare, fie a fi o reîncărcare.
Un lucru este sigur – cererea internă va resimți efectele erodării puterii de cumpărare, va avea efecte pe piața muncii și va duce la deteriorarea încrederii.
Deja în primul semestru al anului 2025, vânzările cu amănuntul au cunoscut o scădere semnificativă (+3,4% față de +8,6% față de +8,6% față de +8,6% în 2024), iar serviciile de piață prestate gospodăriilor au continuat să lupte pentru tracțiune (-0,7% față de -0,9% față de +2,9% în 2024).
Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere semnificativă de 21,8% față de anul precedent în primul semestru al anului 2025, în timp ce tranzacțiile de apartamente rezidențiale au scăzut cu aproximativ 3% la nivel național în primul semestru al anului 2025 (în București, cea mai mare piață a țării, scăderea a fost mai severă – în jur de 10%).
Celălalt aspect este incert – vor reuși absorbția fondurilor UE și/sau Exporturile Nete să mențină un sold de creștere pozitiv? În prezent, există motive întemeiate să ne îndoim de o astfel de presupunere.
În ceea ce privește cererea externă, performanța economică slabă a principalilor parteneri comerciali (Germania, Franța, Italia), provocările cu care se confruntă industria auto europeană (progrese tehnologice, preferințe de consum în schimbare, presiune de reglementare, concurență tot mai mare și o piață incertă a vehiculelor electrice) și geometria schimbătoare a comerțului global reprezintă obstacole semnificative pe termen scurt și mediu.
Creșterea economică va fi probabil ofranda adusă pe altarul economiei
Acum nu este momentul nici pentru optimism, nici pentru pesimism, ci pentru realism, se arată în document. „Succesul nu înseamnă întotdeauna să rămâi pe un singur drum – ci să știi când să te întorci.
Conform estimării rapide publicate în această dimineață de Institutul Național de Statistică, PIB-ul a înregistrat o rată de creștere trimestrială de 1,2% în T2 2025, în timp ce rata anuală de creștere a rămas marginală la 0,3% de la an la an (aceeași ca în T1 2025). Prin urmare, rata de creștere economică a fost de doar 0,3% în S1 2025.
Defalcarea pe componente va fi publicată luna viitoare (5 septembrie), odată cu datele provizorii.
Pe de altă parte, la începutul acestei săptămâni, rata inflației a urcat consistent la 7,8% în iulie 2025 (față de 5,7% în iunie).
Banca Națională a României a ajustat semnificativ în sus proiecțiile de inflație, anticipând că inflația va atinge un vârf de 9,2% în T3 2025 și va încheia anul la 8,8%. S1 2026 va înregistra, de asemenea, o inflație ridicată, aproape de 8%. O reducere a ratei dobânzii în acest an este acum complet exclusă, deoarece BNR încearcă să prevină consolidarea inflației ridicate din cauza efectelor de runda a doua ale șocului inflaționist.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
