Românii trimit un mesaj univoc: după-ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%), arată cel mai recent studiu Consumer Sentiment 2025 – Percepția publică asupra taxelor realizat de agenția MKOR. Oricare altă soluție fiscală pornește cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni „anti-privilegiu”.

• 74% dintre români se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale

• 46% spun că „bugetarii cu privilegii” trebuie să demonstreze echitate și să fie primii contributori la creșterea veniturilor statului

• 64% se tem cel mai mult de creșterea TVA de la 19% la 21% impact direct în costul vieții

• 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale, în special de reducere a cheltuielilor

“Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență.” – Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR
Încrederea în instituții atinge minime istorice

Instituțiile politice se află la un nivel mediu de 2.5 pe o scală 1-7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la debutul studiului “Consumer Sentiment” în 2023. În același timp, doar Școala (4,7) reușește să depășească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4,0), la limită.

Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituțiile măsurate

• Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2; scor mediu 2,5

• Parlament: 60% note 1-2; scor mediu 2,3

• Partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1

• Administrația locală: scor 3,4 – diferență de aproape un punct față de Guvern, semnalând că proximitatea contează

• Instituții de securitate & reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona „gri” a credibilității

• Piloni sociali: Școala (4,7), Sistemul sanitar (4,0) și Biserica (4,0) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie

Începeți cu propriile privilegii: Pasul zero înainte de orice taxă

Românii trimit un mesaj univoc: după-ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni „anti-privilegiu”.

Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 pp față de angajații de la stat (39%).

Coșul de griji fiscale: TVA și prețurile alimentelor în top

Românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.

Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.

Top măsuri care îngrijorează

• 64% – TVA 21 % – impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic.

• 42% – Prețuri alimente – teama că dispar plafonările actuale.

• 32% – Taxa pe tranzacții bancare – afectează plățile curente și economisirile.

• 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe „asset-rich, cash-poor”, mai ales pensionari proprietari.

• 24% – Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp față de urban).

Cum se adaptează românii la potențialul val de taxe

Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare.

• 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunțat la cei cu venituri mici (55%).

• 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment; procentul urcă la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor

• 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice). Persoanele de peste 57 de ani renunță cel mai des la investiții de anvergură (38%).

• 34% intenționează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța, nu consumul “pe datorie”.

• 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public).

• Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.

Metodologie: Date prezentate provin din studiul MKOR Consumer Sentiment 2025. Eșantion: N=1250 respondenți adulți (18-65 ani). Reprezentativitate: mediu de rezidență, gen, vârstă. Metodă de colectare: Online, prin Panelul MKOR. Perioada de colectare: 20 – 22 iunie 2025. Marjă de eroare: ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%

Pentru a ne asigura că rezultatele surprind cu acuratețe realitatea socio-economică din România, am respectat standardele ESOMAR și am aplicat ponderări de post-stratificare. Am ponderat eșantionul la ultimele date INS, conform standardelor, iar calitatea a fost verificată automat și manual pe baza a 7 criterii (duplicate, straight-liners, timp, consistență etc.).

MKOR este o agenție de cercetare de piață și consultanță strategică din România fondată în 2013. Ea se concentrează pe furnizarea de date și insight-uri și are la activ o serie de studii de piață proprii pe teme relevante (ex: comportamentul consumatorului etic, piața de turism), bazându-se pe o expertiză solidă și o implicare activă în înțelegerea pieței românești.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie