Capitalele europene și-au întărit poziția în discuțiile comerciale cu Donald Trump, insistând ca SUA să reducă imediat tarifele impuse UE, ca parte a oricărui acord-cadru, înainte de termenul limită iminent din 9 iulie.
Comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič a fost însărcinat să adopte o linie mai dură în timpul unei vizite la Washington în această săptămână, în contextul în care Bruxelles-ul încearcă să elimine sau cel puțin să reducă substanțial taxele impuse de Trump pe termen lung, scrie Financial Times.
Washingtonul a indicat Bruxelles-ului că cea mai probabilă primă etapă a acordului este un acord etapizat, care lasă în vigoare unele tarife în timp ce discuțiile continuă, potrivit oficialilor UE.
Ambasadorii statelor membre ale UE i-au cerut luni lui Šefčovič să insiste ca orice astfel de acord să includă, începând cu 9 iulie, reduceri ale actualului tarif „reciproc” de 10%, potrivit a patru persoane informate despre această chestiune. De asemenea, aceștia solicită reduceri ale taxelor sectoriale.
Cei 27 de membri ai UE s-au chinuit să afișeze un front unit în timpul celor aproape trei luni de discuții. Însă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut liderilor să adopte o poziție mai dură, potrivit surselor.
Modificările politicilor comerciale ale SUA, privind impunerea de tarife asupra importurilor din țările partenere, au condus la o intensificare majoră a tensiunilor comerciale globale.
Deși unele măsuri de natură protecționistă erau anticipate în urma instalării noii administrații la începutul anului 2025, rapiditatea implementării acestora, precum și amploarea și caracterul generalizat al pachetului tarifar anunțat la începutul lunii aprilie au depășit considerabil așteptările, rata medie efectivă a tarifelor comerciale ale SUA fiind estimată să atingă cel mai înalt nivel din ultimul secol.
În acest context, BNR a publicat marți în cadrul Raportului asupra stabilității o estimare detaliată a ceea ce ar putea însemna pentru România viitoarele tarife impuse de americani.
„Pe termen scurt, aceste măsuri pot conduce la reducerea sau chiar reconfigurarea schimburilor comerciale pentru bunurile destinate pieței americane. Pe termen mediu și lung, incertitudinea privind direcția politicii comerciale a SUA, având în vedere caracterul distorsionant al acestor taxe (distortionary taxes), ar putea determina companiile să își reorienteze activitatea spre alte piețe, în special către țări care beneficiază de un regim tarifar preferențial în relația cu SUA.”, notează autorii raportului BNR.
Canalul direct: pierderile potențiale pot atinge până la o treime din valoarea exporturilor către SUA, cu un impact mai puternic asupra industriei metalurgice
Pentru România, impactul direct al acestor măsuri este estimat a fi limitat, dat fiind nivelul redus al exporturilor către SUA (2,5 la sută din totalul exporturilor în anul 2024, media ultimilor cinci ani fiind de aproximativ 2 la sută). La nivel sectorial, companiile exportatoare activează preponderent în industrie, în domenii precum: metalurgie, fabricarea echipamentelor electrice, a produselor din cauciuc și mase plastice, a autovehiculelor rutiere și a mașinilor și utilajelor.
În scenariul menținerii tarifelor la nivelul din aprilie 2025, pierderile potențiale pot atinge până la o treime din valoarea exporturilor către SUA, cu un impact mai puternic asupra industriei metalurgice. În cazul unei majorări a tarifelor de la 10 la sută la 50 la sută pentru bunurile din UE, pierderile ar putea crește și în alte sectoare, precum fabricarea echipamentelor electrice și fabricarea de mașini, utilaje și echipamente.
Exporturile către SUA sunt realizate de un număr restrâns de firme (346), care generează însă o pondere semnificativă din exporturile totale ale României (28 la sută în anul 2024).
Totodată, aceste firme prezintă o dependență ridicată de activitatea de export, încasările din livrările externe reprezentând 82 la sută din cifra de afaceri (valoare mediană, date aferente anului 2023). Dintre aceste firme, doar pentru aproximativ un sfert piața americană are o relevanță strategică, ponderea exporturilor față de SUA reprezentând peste 10 la sută din cifra de afaceri.
Cele mai expuse unui șoc de scădere a încasărilor din activitatea de export sunt firmele din industria metalurgică, având în vedere nivelul mult mai mare al taxelor vamale aplicate de SUA bunurilor aferente acestei industrii, dar și posibilul efect mai pronunțat determinat de capacitatea relativ mai bună a firmelor americane de orientare a cererii către produse cu un preț mai redus, arată documentele Băncii Naționale.
Reducerea vânzărilor către SUA ar putea fi atenuată parțial prin redirecționarea exporturilor către alte state, dat fiind gradul relativ mare de diversificare geografică a exporturilor acestor firme, ponderea exporturilor către SUA reprezentând în medie doar 25 la sută din totalul exporturilor și, respectiv, aproximativ 40 la sută în cazul firmelor din industria metalurgică.
Din perspectiva stabilității financiare, expunerea sectorului financiar este, de asemenea, redusă. Numai 0,3 la sută din portofoliul total al creditelor acordate de bănci și IFN companiilor nefinanciare este reprezentat de împrumuturi către firme cu un volum important de export către SUA (decembrie 2024). Cu toate acestea, gradul mare de concentrare atât la nivel de debitor, cât și la nivel de instituție financiară, necesită o monitorizare mai atentă, calitatea portofoliului fiind determinată de performanța financiară a unui număr mic de firme, în special în cazul unor IFN.
Canalul indirect: tarifele vamale pot genera efecte adverse importante ca urmare a reducerii cererii pentru bunurile românești de către firmele germane
Spre deosebire de implicațiile prin canalul comercial direct, cele indirecte pot fi mult mai însemnate, prin expunerile față de alte state ca urmare a transmiterii șocurilor de către firmele exportatoare din aceste țări asupra relațiilor comerciale cu firmele din România. Analiza la nivel microeconomic prezentată în această secțiune evaluează vulnerabilitatea la un astfel de șoc a firmelor exportatoare către Germania, precum și capacitatea acestora de gestionare a riscurilor.
Germania reprezintă principalul partener comercial al României, exporturile românești către această țară totalizând 20,5 la sută din total export în anul 2024. Următoarele state, după importanța exporturilor românești, înregistrează valori mult mai mici – Italia (9,5 la sută) și Franța (6,3 la sută).
Relațiile economice cu Germania sunt importante și din punctul de vedere al fluxurilor de capital, această țară generând volumul cel mai mare de investiții străine directe către România. În acest context, tarifele vamale impuse UE de SUA pot genera efecte indirecte adverse importante ca urmare a reducerii cererii pentru bunurile românești de către firmele germane, atât pe termen scurt, prin scăderea comenzilor, cât și pe termen mediu și lung, prin ajustarea strategiilor de afaceri privind procesul de producție și de investiții.
Dintre firmele exportatoare către Germania, aproximativ jumătate sunt mai vulnerabile
Dintre firmele exportatoare către Germania, aproximativ jumătate sunt mai vulnerabile în cazul unui șoc provenit dinspre piața germană (903 din 1853 de firme), înregistrând încasări din activitatea de export către această țară de peste 10 la sută din cifra de afaceri.
Aceste firme joacă un rol însemnat pentru comerțul exterior al României, concentrând aproximativ 25 la sută din totalul exporturilor realizate la nivel agregat, dar au un rol modest în economie. Ele contribuie cu 5 la sută la valoarea adăugată brută a sectorului companiilor nefinanciare și angajează 6 la sută din forța de muncă.
Aceste companii au o capacitate mult mai redusă de redirecționare a exporturilor către alte piețe de desfacere comparativ cu firmele exportatoare către SUA. Astfel, mai puțin de jumătate din exportul realizat de companiile exportatoare către Germania este orientat către alte țări. De asemenea, aceste firme sunt dependente de activitatea de export, încasările din vânzările externe reprezentând 86 la sută din cifra de afaceri a acestora, indicând un grad mai mare de vulnerabilitate la un posibil șoc dinspre piețele externe.
Mai mult, distribuția exporturilor către Germania la nivelul firmelor este caracterizată de un grad ridicat de concentrare: cinci companii generează cumulat 30 la sută din volumul exportului total, în timp ce restul înregistrează contribuții individuale marginale.
Cele mai importante companii exportatoare către Germania activează în sectoare industriale, precum fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, roducția de echipamente electrice și producția de mașini, utilaje și echipamente.
Aplicarea noilor tarife vamale de către SUA este estimat să genereze pierderi la nivel sectorial de până la o cincime din valoarea exporturilor către Germania.
Cele mai afectate industrii, după dimensiunea pierderilor, ar fi: fabricarea autovehiculelor, industria metalurgică și fabricarea echipamentelor electrice124. În eventualitatea majorării nivelului de 10 la sută aplicat tuturor produselor importate din UE la 50 la sută, alte sectoare cu un nivel semnificativ al pierderilor ar fi fabricarea de mașini, utilaje și echipamente și fabricarea produselor din cauciuc și plastic.
Efectele asupra economiei pot fi însemnate, dar sunt estimate să se mențină la un nivel gestionabil.
Pe de o parte, firmele exportatoare către Germania au un grad relativ mare de integrare în economie, aceste firme înregistrând în anul 2023 schimburi comerciale cu peste 200 de furnizori și aproximativ 12 clienți (număr de parteneri comerciali pe firmă, valori mediane). După numărul de relații comerciale, aceste firme prezintă un grad similar de interconectare cu cele exportatoare către SUA
Din punctul de vedere al relațiilor cu furnizorii, firmele cele mai vulnerabile la un șoc transmis de firmele exportatoare către Germania sunt companiile din sectoarele construcțiilor metalice, industriei metalurgice, construcției de clădiri, fabricării hârtiei, activității de arhitectură și inginerie și tranzacțiilor imobiliare.
Impactul asupra sectorului financiar este estimat a fi limitat, având în vedere volumul redus de credite contractate de firmele expuse unui șoc de scădere a cererii externe dinspre Germania.
Doar jumătate dintre aceste firme au credite bancare, iar volumul împrumuturilor reprezintă 3 la sută din totalul creditelor companiilor nefinanciare. Firmele care au obținut credite de la instituții financiare consemnează o performanță economică marginal mai bună, dar un profil de risc financiar ușor mai ridicat comparativ cu firmele exportatoare către Germania care nu au accesat acest tip de finanțare.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
