Uniunea Europeană vrea să insufle viață nouă unei practici financiare asociate în mod obișnuit cu declanșarea în Statele Unite a crizei financiare din 2008, relatează Politico.
Marți, Comisia Europeană va publica un pachet legislativ menit să revigoreze industria „securitizării”, după ce legile stricte introduse după criză au redus aproape complet utilizarea acestei practici în UE.
Securitizarea este practica prin care băncile reambalează și revând datoriile, explicată în mod celebru de filmul The Big Short („Brokerii apocalipsei”) din 2015. Acest tip de inginerie financiară le permite băncilor să mute o parte din activele lor în afara bilanțurilor contabile, oferindu-le astfel mai mult spațiu pentru a acorda noi împrumuturi.
În perioada de „boom” a creditării de dinainte de 2008, băncile americane și-au vândut cele mai riscante împrumuturi – așa-zisele credite „subprime” – către investitori din întreaga lume. Când bula imobiliară din SUA s-a spart și împrumutații au intrat în masă în incapacitate de plată, criza a contagiat restul lumii.
Comisia Europeană dorește acum să relaxeze regulile care guvernează această practică, ceea ce ar însemna că băncile ar trebui să constituie rezerve de capital mai mici pentru împrumuturile tranzacționate, precum și o relaxare a regulilor privind diligența financiară și raportarea aferentă securitizării.
Totuși, Comisia insistă că vor fi păstrate suficiente garanții pentru a preveni o repetare a situației din 2008.
Piața bancară europeană a rămas cu mult în spatele celei din SUA
Piața bancară din Europa este liliputană comparativ cu cele din alte părți ale lumii: a scăzut de la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, cât era la apogeul de dinaintea crizei din 2008, la 1.200 de miliarde de euro în prezent. Piața din SUA, în schimb, a crescut de la 11.300 de miliarde de dolari (9.760 miliarde de euro) în 2008 la 13.700 de miliarde de dolari (11.830 miliarde de euro) acum – ceea ce i-a determinat pe oficialii de rang înalt ai Comisiei să numească securitizarea un „instrument subexploatat în Europa”.
Rapoartele politice de impact, semnate de figuri precum foștii premieri italieni Enrico Letta și Mario Draghi, care vizează relansarea economiei șubrede a blocului, au cerut o relansare a securitizării în UE pentru a stimula creditarea bancară destinată afacerilor.
Demersul privind securitizarea face parte dintr-un plan mai amplu al Comisiei de a cultiva o cultură a investițiilor în blocul comunitar și de a redresa creșterea economică aflată în impas.
Guverne precum cele din Franța și Germania au făcut un lobby intens pentru relaxarea regulilor, în condițiile în care aceasta ar sprijini sectoarele lor bancare, iar miniștrii de finanțe și șefii de guverne au cerut Comisiei să revigoreze piața – transformând acest obiectiv într-o prioritate politică pentru președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în momentul realegerii sale anul trecut.
„Băncile vor fi încântate să vadă revenirea acestei practici în Europa – nu în ultimul rând pentru că necesitatea de a reține mai puțin capital pentru riscurile asociate securitizărilor le va lăsa mai mulți bani la dispoziție”, scrie Politico.
Banca Centrală Europeană nu e convinsă de decizia Comisiei Europene
Comisia speră că acest lucru se va traduce într-o ofertă mai mare de credite bancare, dar nu toți sunt convinși.
ONG-ul „Finance Watch” a declarat că securitizările „nu vor direcționa capitalul acolo unde este cea mai mare nevoie”, deoarece „acestea sunt compuse din tipuri greșite de împrumuturi și sunt utilizate în moduri greșite”.
ONG-ul cu sediul la Bruxelles a argumentat că „băncile nu au nicio obligație de a folosi așa-numitul ‘capital eliberat’ pentru a sprijini împrumuturile către părțile productive ale economiei”, și că banii în plus vor fi folosiți, în mod obișnuit, pentru a respecta cerințele de reglementare sau pentru a recompensa acționarii prin dividende sau răscumpărări de acțiuni.
Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat la rândul ei, prin brațul său de supraveghere, că reducerea cerințelor de capital pentru bănci, în încercarea de a stimula piața securitizărilor, „nu ar oferi un stimulent suplimentar pentru transferarea riscurilor în afara sectorului bancar și ar veni cu prețul unor abateri suplimentare de la standardele internaționale”.
BCE a cerut, de asemenea, Comisiei să se inspire din „lecțiile crizei financiare globale, când securitizările opace și complexe au dus la asumarea excesivă de riscuri”.
Aceasta a avertizat totodată că UE ar trebui să „se asigure că securitizarea nu generează un nivel excesiv de îndatorare în sistemul financiar prin alimentarea bulelor de active și ascunderea riscurilor în bilanțurile bancare”.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
