„Dacă ne uităm strict la cifre, o să constatăm că numărul de salariați din sectorul public în total populație în România e cel mai mic din Europa. De departe! Să tragi concluzia că numărul de salariați, din sectorul public din România e mare nu se verifică pe cifre deloc!”, a spus miercuri Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari.

• „Discuția poate să fie și câți bugetari avem raportat la numărul de contribuabili”, mai spune Ionuț Dumitru. Așa, România nu mai e la coada clasamentului.

Și în administrație publică, și în apărare, în educație și în sănătate, România este „pe la coada clasamentului raportat la populație”, spune el.

Ce arată datele Eurostat?

În Sănătate, lucrurile nu arată foarte diferit: România a pierdut cel puțin 45.000 de doctori în ultimii 10 ani. O treime dintre doctorii români, care au studiat în România, au emigrat și își desfășoară activitatea profesională în străinătate, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Întrebați, doctorii sub 35 de ani declară în proporție de 57,5% o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a emigra, arată un un studiu dat publicităţii de Colegiul Medicilor din România. Potrivit cercetării, tendinţa declarată de a emigra scade odată cu vârsta medicului.

Clasamentul în care România nu mai e la coadă

Economistul spune și criteriul după care România nu mai este pe la coada clasamentului, ci se îndreaptă spre mijloc: numărul de bugetari raportat la numărul de contribuabili.

„Iar în sectorul de administrație publică și apărare suntem peste media europeană raportat încă o dată la numărul de contribuabili la buget. Dar cineva ar putea spune: «domnule, dar, toată lumea beneficiază de servicii publice, nu numai cei care contribuie la buget. Și până la urmă, serviciile publice adresează toată populația, nu numai contribuabilii la buget, dacă avem și copii, și bătrâni care au contribuții mai mici la bugetul statului». De aceea cred că ar trebui totuși să raportăm la populație”, subliniază Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal.

De ce avem o problemă cu sustenabilitate sistemelor de asistență socială?

În primul rând, în partea de pensii avem foarte puțini contributori versus numărul de beneficiari. Dacă ne uităm la ponderea contribuabililor la sistemul public de pensii, România e din alt film, spune Dumitru: „Suntem la coada clasamentului. Toți ceilalți sunt pe la 70%, noi pe la 46%. Avem foarte puțini contribuabili la buget în general și la sistemul de pensii în particular”.

„Preconcepția că în România sunt foarte multe asistați social și sunt foarte multe ajutoare sociale nu se verifică pe cifre deloc”, explică acesta. Suntem mult sub media UE din acest punct de vedere, spune economistul.

El a mai subliniat că veniturile fiscale în România sunt printre cele mai mici din Europa. „Pachetul de relaxare fiscală din 2015 cu reduceri de taxe ne-a condus la pierderea veniturilor fiscale și suntem în momentul de față în situația în care avem venituri fiscale destul de mici, după standarde europene”, spune el.

Care poate fi soluția

Mixul optim de soluții trebuie să fie format dintr-o soluție fiscală (pe partea de venituri) și alta bugetară (pe partea de cheltuieli) și ele trebuie privite împreună, consideră Ionuț Dumitru.

„România e într-o situație de deficite gemene și avem o poziționare care nu ne avantajează deloc. Așa cum spunea și Ciprian Dascălu, lumea ne compară cu Columbia, cu Panama, adică cu niște state foarte exotice cu care nu vrem să fim în același club. Dacă ne uităm la dezechilibrele pe care le avem, o să constatăm că, spre deosebire de criza financiară din 2008, când aveam deficite de concurent și bugetar mare, de data aceasta avem o problemă care este explicată într-o proporție covârșitoare de sectorul public: deficitul de concurent este covârșitor explicat de deficitul bugetar”, a mai precizat acesta.

Din fericire, mai spune fostul șef al Consiliului Fiscal, ceea ce diferă față de criza financiară este că sectorul privat e mai echilibrat și mai rezistent la șocuri. „Dar, evident ajustarea sectorului public va avea implicații și în sectorul privat pe care nu putem să le neglijăm”, spune Dumitru.

„Toate măsurile de consolidare fiscală sunt recesioniste”

„Toate măsurile de consolidare fiscală, fie că e vorba de tăieri de cheltuieli, fiecă e vorba de creșteri de taxe, toate sunt recesioniste pe termen scurt”, subliniază Dumitru, adăugând că în România unii încă vorbesc de stimularea creșterii economice și de cât de mare o să fie creșterea economică, în condițiile în care avem de făcut o ajustare uriașă a deficitului bugetar.

„În final o să avem o suferință economică și trebuie să alegem cu discernământ acele soluții pe care le avem pentru a minimiza impactul negativ”, a mai spus el în fața sălii pline de analiști financiar-bancari.

Potrivit interlocutorului citat, România are cheltuieli cu salariile în sectorul public mai mari decât media europeană și, în orice caz, și decât unele țări din jurul nostru.

În 2009 eram pe la 10% din PIB, scăzusem pe la 8% din PIB, după care, după 2015, am crescut foarte, foarte puternic cheltuielile cu salariile în sectorul public. Am mai corectat un pic după pandemie, dar am revenit iar cu o creștere foarte rapidă a salariilor, explică Dumitru.

Am văzut foarte multe opinii, din păcate de genul: „ Domnule, sunt prea mulți bugetari, trebuie să-i dăm afară!”, uneori folosindu-se formule chiar care nu-și au locul, de genul „parazit” și așa mai departe, spune economistul.

Cheltuielile cu asistența socială- mult sub media europeană

„Dacă ne uităm la cheltuielile cu asistența socială, România are o cheltuială cu asistența socială mult sub media europeană 13,6% versus 21,8 %, am avut o creștere puternică a cheltuielilor cu asistența socială anul trecut, iar creșterea acumulată de pensii de anul trecut, a fost cireașa de pe colivă, ca să mă exprim neacademic. A  fost prea mult într-un moment în care deficitul oricum era foarte mare”, spune Dumitru.

Cheltuielile cu bunuri și servicii- la nivelul UE

România are 6,1% cheltuieli cu bunuri și servicii, care este cam la același nivel cu media Uniunii Europene. „Dacă însă ne uităm în detaliu, o să constatăm că din acești 6,1% cheltuieli cu bunuri și servicii, avem câteva sectoare care contribuie foarte mult la acest 6,1%. Aș menționa în primul rând partea de apărare, unde avem cheltuieli cu bunuri și servicii mult mai mici decât mediile europene. Deci, în Apărare achizițiile par destul de mici”, potrivit economistului.

În schimb, în Sănătate, achizițiile sunt foarte mari față de mediile europene. „România cheltuie pentru bunuri și servicii în sănătate 2,2% din PIB. Media europeană este 1,2% din PIB, deci un punct procentual în plus la sănătate, cheltuieli cu achiziții publice”, precizează Dumitru.

2024 a fost un an electoral în care toți primarii au plusat foarte mult și avem probleme mari de înțelegere a eficienței multor cheltuieli

De menționat faptul că în 2024 a fost un an electoral în care toți primarii au plusat foarte mult și avem probleme mari de înțelegere a eficienței multor cheltuieli acolo.

Am văzut zilele trecute un proiect cu o parcare care costă 70 și ceva de mii de euro locul de parcare, de parcă ar fi apartament cu două camere. Și avem nenumărate astfel de exemple.

Din păcate, cheltuielile cu dobânzile sunt peste media europeană, dacă ne uităm, noi aveam 2,3% din PIB anul trecut și ele sunt în creștere foarte rapidă și se duc spre 3% din PIB.

Multe din spitale sunt mai degrabă centre sociale, unde te duci cu o boală și pleci cu trei

„Spre exemplu, numărul de paturi în spitale la suta de mii de locuitori, în România era al 3-lea cel mai mare din Europa, dar multe din spitale știm că sunt mai degrabă centre sociale, unde te duci cu o boală și pleci cu trei.

Avem o infrastructură care trebuie întreținută, dar care nu-și face treaba, iar numărul de angajați în spitale este printre cele mai mici din Europa la suta de mii de locuitori. Deci avem multe spitale cu multe paturi, dar puțini angajați în spitale, cu costuri de întreținere destul de mari”, spune fostul șef al Consiliului Fiscal.

Rezultatul: Mortalitatea prevenibilă și tratabilă în România este a doua cea mai mare din Europa. Pe scurt, cam 40% din decesele care se înregistrează în România sunt decese care ar fi putut fi prevenite și tratate la nivelul tehnologiei de care dispunem astăzi. „E o tragedie pe care o vedem în fiecare zi”, crede Dumitru.

În opinia lui, o reformă care să ne aducă și consolidarea fiscal-bugetară de care avem nevoie trebuie să adreseze ambele părți ale bugetului, preponderent partea de venituri.

Dar, explică economistul citat, fără să adresezi și partea de cheltuieli, efortul este în zadar. „Oamenii nu vor plăti în continuare taxe și impozite. Companiile vor căuta întotdeauna portițe de optimizare și nu ajungem nicăieri dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară. Nu putem crește nivelul de taxe colectate și lucrul ăsta se poate face doar dacă le arăți oamenilor că banii sunt cheltuiți corect, adică să îmbunătățim partea de eficiență a cheltuirii banilor publici”, conchide el.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie