Lansat la Bucureşti, în 2022, de Guvernul României şi guvernele altor trei ţări, în prezenţa președintelui României de atunci şi al Comisiei Europene, un mare proiect energetic a devenit incert, conform declaraţiilor unor oficiali din sectorul energetic. Este vorba despre cablul de curent continuu de mare capacitate, care trebuia să traverseze Marea Neagră, pentru a conecta România de Georgia, interconectorul urmând să fie prelungit în Ungaria și Azerbaidjan.
„Referitor la cablul de curent continuu de mare capacitate, care ar trebui să treacă pe fundul Mării Negre, situaţia geo-politică nu este favorbabilă pentru a finaliza o asemenea investiţie“, a declarat Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor, în cadrul unei conferinţe organizate, miercuri, de ziarul Bursa.
„Şi nu mă refer neapărat la războiul dintre Rusia şi Ucraina, nici alte state nu sunt cele mai prietenoase între ele, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Nu cred ca este cea mai stabilă zonă, există o instabilitate politică perpetuă de unde să încercăm noi să importăm energie electrică”, a adăugat Bende Sándor.
Secretar de stat: Nu pot să zic termenul
„Se mai face, nu se mai face? Cred că nu se mai face, că nu a mai vorbit nimeni nimic de proiectul respectiv“, a spus Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Broker, moderatorul conferinţei, adresându-se secretarului de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Niţulescu.
„Este o rută alternativă de aprovizionare atât pentru România, cât şi ţările vecine. Eu, personal, cred în el (n.red. în proiect) chiar dacă va fi operaţionalizat într-un orizont de timp un pic mai lung”, a răspuns secretarul de stat.
Întrebat când va fi finalizat proiectul, Niţulescu nu a oferit un termen. „Este cel mai lung cablu – 1.200 km. Investiţia va fi destul de mare, orizontul de timp este posibil sa fie de ani de zile. Nu pot sa zic termenul“, a afirmat oficialul Ministerului Energiei.
Cum a intrat cablul submarin într-un con de umbră
În ultima jumătate de an, la scurt timp după ce a fost anunţată finalizarea unui studiu de fezabilitate, niciun oficial guvernamental nu a mai menţionat acest proiect, deşi, până în luna aprilie, era considerat „unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură energetică ale următorului deceniu pentru țara noastră“, după cum afirma fostul ministru al energiei Sebastian Burduja.
Ministerul Energiei a anunțat, la începutul lunii aprilie, că studiul de fezabilitate pentru interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), așa-numitul „Coridorul Verde”, a fost finalizat cu succes, iar rezultatele sunt pozitive.
Întrebați de HotNews despre costuri și etapele următoare ale proiectului, reprezentanții ministerului au răspuns, în luna mai, că nu pot oferi informații.
Răspunsul Ministerului Energiei a fost că „partenerii de proiect nu pot pune la dispoziția publicului informații suplimentare față de cele difuzate deja prin comunicatele de presă transmise”.
În comunicatul din aprilie, Ministerul Energiei susținea că „Interconectorul Est-Vest intră în faza următoare”, însă nu a precizat, la solicitarea HotNews, care este aceasta.
Semne de întrebare au apărut încă de anul trecut
Reprezentanţii celor patru state implicate au semnat pe 17 decembrie 2022, la București, un acord care prevedea realizarea „Coridorului Verde”, mai exact construirea unui cablu prin care să fie transportată energie verde pe sub Marea Neagră.
Acordul a fost semnat, atunci, de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, fostul premier al României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban. Semnarea a avut loc în prezența președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a fostului președinte al României, Klaus Iohannis.
Însă, chiar dacă acordul a fost semnat în prezența Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană și-a exprimat, în 2024, îndoieli legate de compatibilitatea acestuia cu legislaţia europeană.
„Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia cu legislația Uniunii, deoarece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord”, se arată într-un memorandum al Guvernului.
Ce companii au fost implicate pentru realizarea „Coridorului Verde”
În proiect sunt implicate compania de stat Transelectrica alături de companiile TAQA (Abu Dhabi National Energy Company PJSC), Meridiam (Franța), Fluor (SUA) și E-INFRA (România).
Unii dintre investitorii care au semnat memorandumul sunt implicați și în proiectul inovator al mini-reactoarelor NuScale care ar urma să fie construite la Doicești. Este vorba despre E-INFRA, acționarul Nova Power&Gas, și americanii de la Fluor. HotNews.ro a scris pe larg despre aceștia.
Cablul ar trebui să contecteze, prin Marea Neagră, România și Georgia, conexiunea fiind prelungită în Ungaria și Azerbaidjan. În luna ianuarie 2025, a fost înființată o companie de tip joint venture, iar asociații fondatori sunt Transelectrica, JSC Georgian State Electrosystem (Georgia), „AZERENERJII” OJSC (Azerbaidjan) și MVM Energy (Ungaria), fiecare având câte o participație de 25%.
Compania se numește Geco Power Company – Green Energy Corridor Power Company SRL și are sediul în București. Administratorii companiei sunt Florin Stanciu (România), Attila Bally (Ungaria), Mammadov Farhad (Azerbaidjan) și Zviad Gachechiladze (Georgia).
Studiul de fezabilitate a fost făcut de firma de consultanță italiană CESI. Azerbaidjan a fost cea care a contractat firma italiană, în numele semnatarilor Acordului privind proiectul, fiind transferat către compania de proiect.
În teorie, cablul submarin de înaltă tensiune în curent continuu se va întinde pe 1.200 km, va traversa Marea Neagră, conectându-se cu Georgia, și va costa aproximativ 3,5 miliarde de euro. Nu este clar dacă această sumă reprezintă întreg proiectul sau doar ce se întinde pe teritoriul României.
Mari proiecte energetice care au eşuat în ultimii ani
În ultimii 15 ani, România a mai fost implicată în mai multe mari proiecte energetice care au eșuat în timp.
Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești a suferit eșec după eșec după mai multe anulări, reluări și prelungiri a licitațiilor pentru pentru un nou studiu de fezabilitate. Fostul ministru al energiei Sebastian Burduja spunea despre acesta că este „proiectul de suflet”. „Proiectul vechi de 50 de ani privind construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, a fost rostogolit de la o guvernare la alta”, spunea el.
Unul dintre ele prevedea construirea unui cablu submarin pentru transportarea energiei electrice din Turcia în România. Câțiva ani la rând a fost considerat proiect strategic, până în 2015 când a fost scos din strategiile guvernamentale deoarece nu prezenta absolut niciun interes pentru investitori.
În 2013, fostul ministru al Energiei Constantin Niță voia să forțeze companiile de stat românești, precum Romgaz, să investească în acest proiect, chiar dacă nu se dovedise a fi fezabil, însă s-au opus Fondul Proprietatea și mari finanțatori.
Un alt mare proiect strategic eșuat a fost Getica CCS privind captarea și stocarea dioxidului de carbon (CO2) la Turceni. Era estimat la un miliard de euro în 2011. Treptat, s-a dovedit și acesta nefezabil și a dispărut din strategiile guvernamentale.
A mai fost și AGRI, care prevedea transportul de gaze lichefiate din Azerbaidjan, prin Georgia și construirea unui terminal de gaze lichefiate pe teritoriul României. Pentru acest proiect au avut loc numeroase întâlniri la nivel de miniștri ai statelor implicate, însă proiectul a picat după ce s-a demonstrat că nu e fezabil.
Un alt proiect a fost Nabucco care prevedea livrarea de gaze din câmpul gazier Shah Deniz 2, situat în Azerbaidjan, printr-o conductă care ar fi pornit din Bulgaria și ar fi traversat România, Ungaria, ajungând în Austria.
