The Tax Institute, un think tank format din avocați specializați pe zona fiscală, consultanți fiscali, și experți în domeniul investițiilor cer Guvernului anularea „urgentă” a Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri, (IMCA), după ce au analizat într-un studiu impactul negativ în economie al acestei măsuri.
„Impozitul Minim pe Cifră de Afaceri generează distorsiuni economice majore, erodează competitivitatea companiilor și descurajează investițiile, având randament fiscal redus în raport cu costurile economice” se arată în studiul prezentat miercuri.
De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai căror oficiali vorbeau de confuzia pe care legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri o creează.
„Precizez că pentru anul 2024 nu se mai pot realiza modificări legislative și, prin urmare, este lipsit de eficiență ca la această oră să mai reiterăm criticile cu privire la caracterul injust și chiar lipsit de logică al cuprinderii în baza de impozitare a ICAS a veniturilor din activitățile care nu au nicio legătură cu sectorul de petrol și gaze vizat, de altfel, de lege. Astfel, aceste clarificări sunt necesare doar pentru a evita aplicarea incorectă și neunitară a legislației fiscale la nivelul anului fiscal 2024 de către contribuabili și sancționarea lor drastică de către Fisc la o dată ulterioară”, a declarat Doru Dudas, președintele Comitetului Fiscal al CCF.
Potrivit studiului prezentat miercuri de Tax Institute, 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 mld. de euro) este realizat de companiile supuse acestui IMCA.
De asemenea, circa 70% dintre companiile analizate ar datora IMCA, în locul impozitului pe profit. Ele reprezintă 28% din cifra de afaceri totală pe economie.
Cele mai afectate sectoare sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv industria auto, comerț, transport, energie, agricultură, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA.
Efectul IMCA, potrivit studiului The Tax Institute
▪ 148 companii aflate deja pe pierdere (169.653 de angajați) își vor majora pierderile.
▪ 90 companii profitabile (54.001 de angajați) vor trece pe pierdere.
▪ 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea marja de profit diminuată.
▪ Rata efectivă de impozitare va fi de 100% pentru companiile cu marjă de 1%.
▪ Doar 1 miliard de euro venituri fiscale estimate.
▪ Efectele negative ale IMCA se confirmă pentru companiile listate în 2024.
Distorsiuni, în viziunea autorilor studiului:
▪ Creează un mediu fiscal discriminatoriu între companiile cu CA peste și sub pragul de 50 milioane euro.
▪ Afectează disproporționat sectoare strategice, în special industria prelucrătoare, mai ales auto.
▪ Afectează disproporționat sectoarele cu marje mici de profit.
▪ Are impact și asupra companiilor cu capital românesc, infirmând teza că măsura vizează transferul de profit în afara țării.
Riscurile invocate de experți:
▪ Fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea pragului de 50 mil. de euro.
▪ Orientarea spre modele de business cu valoare adăugată redusă (lohn/toll manufacturing).
▪ Descurajarea investițiilor noi.
▪ Relocarea activităților în alte jurisdicții.
▪ Renunțarea la consolidarea fiscală în România.
▪ Potențial inflaționist prin transferul costurilor suplimentare către consumatori, în special în sectoarele unde firmele au costuri mari, marje mici și dificultăți în ajustarea structurii costurilor.
▪ Reducerea cererii și, implicit, pe termen mediu, a veniturilor, pe fondul creșterii prețurilor, accentuând declinul financiar.
▪ Reducerea investițiilor în dezvoltare și tehnologie.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) deja împinge administratorii companiilor să ia măsuri extreme ca să nu-l plătească
O practică este divizarea, lucru care s-a și întâmplat deja. Dan Bărăscu, Head of Tax, Partener BDO, a vorbit despre ce a observat în practică la TaxEU Forum.
Acest impozit, spune el, crește apetitul companiilor de a apela la măsuri extreme.
„În primul rând, vorbim de divizări. Asta s-a întâmplat. S-a scăpat de IMCA prin divizare. Am studiat problema și măsura este chiar legitimă. Conform legii, un administrator care constată că firma nu mai trăiește dacă plătește IMCA, trebuie să ia niște decizii”, a spus Bărăscu.
Alte măsuri luate de administratori: „Fuziuni transfrontaliere: rămâne în România un sediu permanent cu funcții limitate, se mai modifică arhitectura tranzacțiilor astfel încât sediul permanent care rămâne în urma fuziunii transfrontaliere să aibă niște funcții care să-i permită să aibă o cifră de afaceri sub 50 milioane euro”, a explicat oficialul BDO.
„Lichidarea sau mutarea în străinătate a importatorilor și continuarea afacerilor prin distribuitorii locali. Chestia asta se întâmplă de mulți ani în piața farma, chiar și fără IMCA. Marea majoritate a firmelor care dețin proprietatea intelectuală a anumitor medicamente, producători sau cei care dețin mărci, de multă vreme au început să-și mute afacerile către distribuitori. Fenomenul ăsta, odată cu IMCA, a ajuns să fie mult mai folosit”, a mai spus Bărăscu.
Articol preluat de pe: Hotnews Economie
