Banca Națională a revizuit prognoza de inflație de la 4,6% la 8,8% pentru finalul anului 2025, dar nu au fost luate în calcul datele din iulie cu evoluția facturilor la energie, după eliminarea plafonării. România nu este în recesiune, dar există acest risc, a declarat, marți, guvernatorul BNR Mugur Isărescu. El a avertizat că stabilitatea politică și „un anumit grad de pace socială sunt esențiale”.

Isărescu a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației, într-un moment în care rata inflației a crescut cu peste două puncte procentuale, ajungând la 7,84%.

„Nu suntem într-o situație fără ieșire, dar consolidarea fiscală trebuie să o facem treptat și să se accepte că nu avem altă soluție”, a explicat guvernatorul BNR.

Vârful de inflație va fi în septembrie

El a anunțat noile ținte de inflație pentru 2025 și 2026, actualele niveluri fiind neplauzibile. În raportul anterior asupra inflației (cel din luna mai), BNR estima să încheiem acest an cu o inflație de 4,6% iar valoarea prognozată pentru sfârșitul anului 2026 era de 3,4%.

”În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%.

Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, a mai spus guvernatorul BNR.

Investițiile și-au revenit în primul trimestru

”O premieră după mulţi ani, 4-5, am intrat într-o situaţie de deficit de cerere agregată, cu aşteptări de adâncire a acestui deficit. Din punct de vedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. (…) Avem o revenire a investiţiilor, în trimestrul I 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene.

Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”, a spus Mugur Isărescu.

Deficitul contului curent a continut să se adâncească, dar cursul de schimb a fost folosit în trimestrul II pentru ”o relativă ancoră” pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea pieţelor, a declarat guvernatorul Băncii Naționale.

”Analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţintă peste un an şi mai ales peste doi ani”, a adăugat el.

„Reducerea cheltuielilor e mult mai greu de făcut decât majorarea impozitelor. Vă spun din proprie experiență”

„Măsurile acestea de reducere a cheltuielor sunt – și acum vă spun din proprie experiență, că le-am trăit în anul 2000- mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Dai cu capul de zeci de legi când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem”, a continuat Guvernatorul.

Isărescu a explicat cum dai cu capul de zeci de legi, pe care trebuie să le schimbi ca să găsești soluții. „Eu, după ce am luat măsura să reduc aparatul în anul 2000, în trei luni singura reducere a fost din cabinetul premierului.

Am condus tot o coaliție, dar nu știu dacă până la urmă s-au redus mai mult de 100-200 locuri. Nu se vor face ușor aceste reduceri, care văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt și măsuri care înseamnă schimbări de legi, a mai precizat el.

Decebal Traian Remeș venea la mine și zicea: „domnule premier, dacă apăsați prea tare pe chestia asta, vedeți că vă vine în cap! Așa este!”, a mai spus Isărescu

Conferința de presă susținută de Mugur Isărescu (VIDEO):

Principalele declarații ale Guvernatorului BNR:

• Costurile cu forța de muncă au fost unul din factorii de presiune.

• Costurile alimentare au alimentat și ele inflația. Potrivit FAO, există materii prime la prețuri record.

• Bunurile nealimentare au înregistrat condiții benigne. Tendința curentă pare să redevină descrescătoare.

• În premieră după 4-5 ani am intrat într-un deficit de cerere agregată, cu așteptări de adâncire a acestui deficit (asta aduce presiuni în sensul scăderii inflației).

• Principalul factor care duce în jos cererea internă este consumul intern.

• Este esențială atragerea fondurilor europene.

• Deficitul contului curent a continuat să se adâncească.

• Cursul de schimb a fost folosit ca o ancoră privind stabilitatea financiară. Am avut și acel episod de ieșire de capitaluri din perioada electorală. Am reușit să-l stabilizăm și acum e la un curs de echilibru.

• Avem cea mai mare primă de risc din regiune.

• Impactul măsurilor fiscale asupra inflației pe care l-am calculat săptămâna trecută este de circa 4 puncte procentuale.

• Avem 3 șocuri majore pe care le vom resorbi dacă evităm efectele secundare.

• În septembrie vom avea un vârf de 9,6-9,7% al inflației, iar la finalul anului viitor va intra în țintă.

• De credem asta? Pentru că politica fiscală își va face de data asta datoria. În timp, resorbirea presiunilor inflaționiste va fi puternică.

• Combinația de măsuri trebuie făcută astfel încât să continuăm consolidarea fiscală, să dăm jos inflația și să încercăm să evităm recesiunea. Evitarea recesiunii poate fi făcută prin atragerea mai multor bani europeni.

• Nu cred că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase.

• Stabilitatea politică și un anumit grad de pace socială sunt esențiale.

• Măsurile fiscale care s-au luat reprezintă un pas major, iar evaluarea pozitivă a agențiilor de rating arată că ele trebuie continuate, în condiții de pace socială. Măsurile sunt dureroase și crează reacții. Dar erau necesare.

• Nu suntem în recesiune, dar există acest risc. Totul depinde de continuarea programului fiscal.

• În următoarele 12 luni economia va merge cu o creștere de 1%, deși sunt ușor optimist!

• Dobânzile nu au cum să scadă, dar foarte important e ca ele să nu crească. Pentru o perioadă dobânzile la depozite vor fi real negative.

• Nu sunt sigur că ne vom încadra în ținta de deficit de 7%, dar semnalul pe care îl dăm este foarte important.
• Nu suntem într-o situație fără ieșire, dar consolidarea fiscală să o facem treptat și să se accepte că nu avem altă soluție. Dacă ai deficitul mai mare decât creșterea economică este normal să îți crească datoria publică. E nevoie de răbdare, deși nu cred că răbdarea e caracteristica de bază a națiunii noastre.

Articol preluat de pe: Hotnews Economie