Te-ai simțit vreodată copleșit(ă) de situații în care nu știi cum să spui ce gândești fără să creezi tensiune? Mulți dintre noi ne luptăm să găsim echilibrul perfect între a ne face auziți și a evita să părem prea insistenți sau chiar nepoliticoși. Articolul de față explorează cum poți naviga aceste ape, transformând comunicarea ta zilnică într-o artă a asertivității sociale, fără a recurge la agresivitate. Vom vedea cum să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și pe cei din jur, pentru a construi relații mai sănătoase și mai respectuoase.

Chei pentru a deveni asertiv(ă) fără a fi agresiv(ă)

• Înțelege diferența clară dintre a fi asertiv, pasiv sau agresiv; asertivitatea este calea de mijloc, respectând pe toată lumea.
• Identifică-ți propriul stil de comunicare și recunoaște-ți drepturile și nevoile fundamentale, la fel de importante ca ale oricui altcineva.
• Învață să spui „Nu” politicos, dar ferm, și folosește declarații „Eu” pentru a-ți exprima sentimentele fără a acuza.
• Acordă atenție limbajului corpului și tonului vocii; o postură deschisă și un ton calm transmit respect și încredere.
• Practica regulată și gestionarea fricii de conflict sunt esențiale pentru a integra asertivitatea în viața de zi cu zi, fie acasă, fie la muncă.

Înțelegerea Asertivității Sociale

Hai să vorbim puțin despre ce înseamnă să fii asertiv, mai ales în context social. Nu e chiar așa complicat cum pare la prima vedere. Gândește-te la asertivitate ca la o abilitate de a te face auzit, de a-ți spune punctul de vedere sau de a cere ce ai nevoie, dar într-un mod care nu îi calcă pe ceilalți pe bătături. E ca și cum ai merge pe o linie fină între a fi prea tăcut și a deveni un "buldozer" uman.

Ce Înseamnă Să Fii Asertiv(ă)

Pe scurt, a fi asertiv înseamnă să-ți exprimi gândurile, sentimentele și nevoile direct, sincer și adecvat, fără să te simți vinovat(ă) și fără să-i agresezi pe cei din jur. E despre a-ți recunoaște propriile drepturi, dar și despre a respecta drepturile celorlalți. Nu e vorba de a câștiga o ceartă sau de a-ți impune voința cu orice preț. Mai degrabă, e despre a găsi un echilibru, unde tu te simți confortabil cu tine însuți, iar relațiile tale cu ceilalți sunt bazate pe respect reciproc. Asertivitatea este, de fapt, o formă de respect – atât față de tine, cât și față de ceilalți.

Diferența dintre Asertivitate, Pasivitate și Agresivitate

Ca să înțelegem mai bine asertivitatea, hai să o comparăm cu celelalte două stiluri de comunicare, ca să știm ce să evităm și ce să urmărim:

• Pasivitatea: Aici, persoana evită conflictul cu orice preț. Își ignoră propriile nevoi, spune „da” chiar și când ar vrea să spună „nu”, și lasă pe alții să decidă în locul ei. Rezultatul? Frustrare, resentimente și o stimă de sine scăzută. E ca și cum ai fi un covor pe care calcă toată lumea.
• Agresivitatea: Opusul pasivității. Aici, persoana își impune voința, ignoră complet sentimentele și drepturile celorlalți. Folosește un ton ridicat, jignește, amenință sau critică aspru. Asta duce la conflicte, relații tensionate și, de multe ori, la izolare.
• Asertivitatea: Aici e echilibrul. Îți exprimi clar nevoile și sentimentele, dar o faci respectuos. Spui „nu” ferm, dar politicos, ceri ce ai nevoie și îți exprimi dezacordul într-un mod constructiv. Rezultatul? Respect reciproc, relații mai sănătoase și rezolvarea eficientă a problemelor.

Beneficiile Asertivității în Viața de Zi cu Zi

De ce să te chinui să fii asertiv? Păi, beneficiile sunt destul de mari și se văd în multe aspecte ale vieții tale. În primul rând, sănătatea ta mintală are de câștigat. Când îți poți exprima sentimentele și nevoile fără teamă, nivelul de stres și anxietate scade. Nu mai acumulezi frustrări care să te macine pe dinăuntru. Apoi, stima de sine crește. Fiecare dată când reușești să te afirmi respectuos, simți că ai mai mult control asupra propriei vieți și că ești mai valoros(oasă). Relațiile tale, fie ele personale sau profesionale, devin mai curate și mai autentice. Oamenii știu la ce să se aștepte de la tine, iar asta reduce neînțelegerile și conflictele inutile. Poți chiar să ai o performanță mai bună la muncă, pentru că poți negocia mai ușor, îți poți prezenta ideile cu mai multă încredere și poți gestiona mai bine situațiile dificile. Practic, asertivitatea te ajută să eviți multe situații neplăcute și să construiești legături mai solide cu cei din jur, bazate pe înțelegerea perspectivei celuilalt.

A fi asertiv nu înseamnă să fii perfect sau să nu greșești niciodată. Înseamnă să încerci să comunici cât mai clar și mai respectuos posibil, chiar și atunci când e greu. E un proces continuu de învățare și adaptare.

Identificarea Stilului Personal de Comunicare

Înainte să poți deveni mai asertiv(ă), trebuie să înțelegi cum comunici acum. Nu e vorba de judecată, ci de conștientizare. Fiecare dintre noi are un stil predominant de comunicare, care se formează în timp, influențat de experiențe, educație și chiar de personalitatea noastră. Să ne uităm puțin mai atent la cum funcționează asta.

Recunoaște-ți Drepturile și Nevoile Fundamentale

Sună un pic ca la cursuri de dezvoltare personală, știu, dar e important. Ai dreptul să-ți exprimi nevoile, sentimentele și opiniile, atâta timp cât nu le încalci pe ale altora. Asta include dreptul de a spune „nu” fără să te simți vinovat(ă), dreptul de a cere ce ai nevoie și dreptul de a fi tratat(ă) cu respect. Mulți dintre noi uităm că avem aceste drepturi sau nu le acordăm suficientă importanță. E ca și cum ai avea o mașină, dar nu știi că poți să o folosești pentru a ajunge unde vrei. Să conștientizezi aceste drepturi e primul pas spre a le folosi. E un fel de a-ți revendica spațiul în lume.

Evaluează-ți Comportamentul Actual

Cum reacționezi de obicei când cineva îți cere ceva ce nu vrei să faci? Sau când nu ești de acord cu cineva? Încearcă să te gândești la situații concrete. Ești genul care acceptă imediat ca să eviți un conflict? Sau poate simți că trebuie să explici în detaliu de ce nu poți face ceva, de teamă să nu superi pe cineva? Sau, dimpotrivă, spui ce crezi direct, fără să te gândești prea mult la cum sună? Fii sincer(ă) cu tine. Poți chiar să ții un mic jurnal pentru o săptămână, notând cum ai reacționat în diverse situații și cum te-ai simțit după aceea. Asta te ajută să vezi tiparele.

Semnele Care Indică Lipsa Asertivității

Sunt câteva semnale clare care arată că stilul tău de comunicare ar putea fi mai mult pe partea pasivă sau agresivă, decât asertivă. Poate te simți des frustrat(ă) sau neînțeles(ă). Poate ai dificultăți în a stabili limite clare cu prietenii sau colegii. Sau poate ajungi să faci lucruri pe care nu le dorești, doar ca să mulțumești pe alții. Un alt semn e tendința de a te scuza excesiv sau de a te simți vinovat(ă) când îți exprimi o opinie diferită. Uneori, chiar și problemele fizice, cum ar fi durerile de cap sau problemele digestive, pot fi legate de stresul acumulat din cauza comunicării ineficiente. E important să recunoști aceste semne, pentru că ele sunt un indicator că e nevoie de o schimbare. Poate chiar să urmezi un curs de comunicare asertivă te-ar ajuta să înțelegi mai bine cum să abordezi situațiile dificile.

Tehnici Esențiale Pentru a Comunica Asertiv

Acum că știi ce înseamnă asertivitatea și de ce e importantă, hai să vedem cum o pui în practică. Nu e vorba de a deveni un robot care spune ce gândește fără filtru, ci de a găsi un echilibru. E despre a-ți exprima nevoile și sentimentele într-un mod clar, direct, dar mai ales respectuos.

Stăpânește Arta de a Spune „Nu” Politicos, Dar Ferm

Să spui „nu” poate fi una dintre cele mai grele sarcini, mai ales dacă ai fost obișnuit să mulțumești pe toată lumea. Dar, sincer, nu poți face asta. E important să recunoști că ai dreptul să refuzi, fără să te simți vinovat. Nu trebuie să inventezi scuze complicate. O simplă frază ca „Îmi pare rău, dar nu pot face asta acum” sau „Nu, mulțumesc, nu mă interesează” este adesea suficientă. Dacă simți nevoia să explici, fă-o pe scurt și la obiect. Cheia este să fii ferm, dar amabil.

• Fii direct: Nu ocoli subiectul. Spune „nu” clar.
• Fii concis: Nu te pierde în explicații lungi.
• Fii respectuos: Folosește un ton calm și o atitudine deschisă.
• Oferă alternative (dacă e posibil): Dacă refuzi o cerere, dar ai vrea să ajuți altfel, poți menționa asta. De exemplu: „Nu pot să te ajut cu asta acum, dar poate te pot ajuta săptămâna viitoare.”

Folosește Declarațiile „Eu” Pentru a-ți Exprima Sentimentele

Acesta e un truc vechi, dar super eficient. În loc să spui „Tu mă faci să mă simt prost”, încearcă „Eu mă simt prost când se întâmplă asta”. Vezi diferența? Prima frază sună ca o acuzație, iar a doua se concentrează pe cum te afectează situația pe tine. Asta nu înseamnă că nu ai dreptate, ci doar că îți asumi responsabilitatea pentru propriile emoții. Structura de bază e simplă: „Eu mă simt [emoția] când [situația/comportamentul], pentru că [motivul]. Aș prefera [ce ai vrea să se întâmple].” De exemplu: „Eu mă simt frustrat când nu mă asculți până la capăt, pentru că simt că nu sunt luat în serios. Aș vrea să mă lași să termin ce am de spus înainte să răspunzi.” Asta deschide ușa către o discuție, nu către un conflict.

Comunicarea prin „Eu” te ajută să îți exprimi nevoile fără a-l face pe celălalt să se simtă atacat. E o modalitate de a-ți face vocea auzită, păstrând în același timp relația.

Practică Ascultarea Activă și Empatia

Asertivitatea nu înseamnă doar să vorbești tu, ci și să asculți. Ascultarea activă înseamnă să fii cu adevărat prezent când cineva îți vorbește. Nu doar să aștepți să-ți vină rândul să vorbești, ci să încerci să înțelegi ce spune celălalt, chiar dacă nu ești de acord. Pune întrebări de clarificare, dă din cap, arată că ești atent. Empatia vine din a încerca să te pui în locul celuilalt. Nu trebuie să fii de acord cu el, dar să înțelegi de unde vine. Asta nu te face mai slab, dimpotrivă, te ajută să găsești soluții mai bune și să construiești relații mai solide. Poți chiar să folosești tehnici ca „discul stricat” pentru a-ți susține punctul de vedere, repetând calm mesajul tău principal, fără a te lăsa antrenat în discuții inutile. Asta te ajută să comunici mai eficient.

Limbajul Corpului și Tonul Vocii în Asertivitate

Știai că o mare parte din ce comunicăm nu vine din cuvinte? E vorba despre cum ne prezentăm, despre sunetul vocii noastre. Asta contează enorm când vrei să fii asertiv, dar fără să calci pe nervi. E ca și cum ai vrea să spui ceva important, dar o faci dintr-un colț, vorbind în șoaptă. Nu prea ajunge mesajul, nu? Ei bine, limbajul corpului și felul în care vorbim sunt instrumentele tale principale.

Postura și Contactul Vizual Asertiv

Cum stai în picioare sau pe scaun spune multe. Oamenii care stau cocoșați, cu umerii lăsați, parcă spun „nu mă băgați în seamă”. Asta nu e asertivitate. Pentru a părea și a te simți mai sigur pe tine, încearcă să stai drept. Nu rigid, ci relaxat, cu umerii ușor trași înapoi. Gândește-te că ai o sfoară invizibilă care te trage în sus de creștet. Asta te ajută să pari mai prezent și mai deschis. Și contactul vizual? E super important. Nu te holba, că devii intimidant, dar nici nu evita privirea. Când vorbești cu cineva, uită-te în ochii lui, pe rând, cam 60-70% din timp. Asta arată că ești atent, că îți pasă de ce se discută și că nu ai nimic de ascuns. E un semn de respect și de încredere în sine. O postură deschisă și un contact vizual adecvat sunt fundamentale pentru a transmite mesajul tău cu claritate și fermitate.

Tonul Vocii: Calm, Ferm și Respectuos

Vocea ta poate fi un aliat sau un dușman. Dacă vorbești prea tare, pari agresiv. Dacă vorbești prea încet sau bâigui, pari nesigur. Scopul e să găsești un echilibru. Vorbește cu un ton calm, dar ferm. Nu trebuie să ridici vocea ca să fii auzit sau să fii luat în serios. Un volum moderat, o viteză normală de vorbire și o intonație clară te ajută să fii înțeles și respectat. Evită să vorbești prea repede, mai ales când ești nervos, pentru că riști să te încurci sau să nu te mai înțelegi. Pauzele sunt și ele utile. Ele îți dau timp să respiri și interlocutorului să proceseze ce ai spus. Gândește-te la asta ca la o muzică – ritmul și volumul contează.

Gesturile Care Susțin Mesajul Verbal

Gesturile pot întări ce spui sau pot, dimpotrivă, să te submineze. Când ești asertiv, folosește gesturi deschise, care arată spre interlocutor sau care îți subliniază punctele. De exemplu, când explici ceva, poți folosi mâinile pentru a arăta dimensiuni sau direcții. Evită gesturile bruște, agitate sau cele care te fac să pari închis, cum ar fi să-ți încrucișezi brațele. Asta poate semnala defensivitate sau lipsă de deschidere. Un gest simplu, cum ar fi să arăți cu degetul spre tine când spui „Eu simt…”, poate face o mare diferență. E important ca gesturile să pară naturale, nu forțate. Poți exersa în fața oglinzii, ca să vezi cum te prezinți și ce impresie lași. Comunicarea non-verbală, inclusiv limbajul corpului, joacă un rol uriaș în felul în care ești perceput. E bine să fii conștient de asta și să lucrezi la ea.

Limbajul corpului și tonul vocii nu sunt doar accesorii ale comunicării; ele sunt, de fapt, limbajul principal. Felul în care stai, cum te uiți la cineva și cum sună vocea ta pot transmite mai mult decât cuvintele alese cu grijă. A fi asertiv înseamnă a alinia aceste semnale non-verbale cu mesajul tău verbal, creând o imagine de sine coerentă și de încredere.

Gestionarea Provocărilor în Calea Asertivității

Știi, nu e mereu ușor să-ți susții punctul de vedere. De multe ori, ne trezim în situații în care ne-ar plăcea să spunem ce gândim, dar parcă ne blochează ceva. Poate e frica de conflict, poate ne facem griji că vom supăra pe cineva sau că vom fi judecați. E normal să simțim asta, mai ales dacă nu suntem obișnuiți să ne exprimăm liber. Dar vestea bună e că aceste obstacole pot fi depășite.

Depășește Frica de Conflict

Conflictul, în sine, nu e neapărat un lucru rău. De fapt, uneori e necesar pentru a clarifica lucrurile și a ajunge la o rezolvare. Problema apare când îl vedem ca pe un monstru de care trebuie să fugim cu orice preț. Asta ne face să cedăm, să nu ne spunem nevoile, și pe termen lung, ne acumulează frustrări. Oamenii care se tem de conflict adesea ajung să fie fie pasivi, fie, paradoxal, agresivi, când presiunea devine prea mare. Încercarea de a evita orice urmă de dezacord poate duce la o viață în care nu ești tu însuți.

• Schimbă perspectiva: Vezi conflictul ca pe o oportunitate de a înțelege mai bine pe celălalt și de a găsi soluții împreună.
• Pregătește-te: Gândește-te dinainte la ce ai vrea să spui și cum ai vrea să spui. Asta te face să te simți mai în control.
• Începe cu pași mici: Exersează în situații cu miză mică, unde consecințele unui "eșec" sunt minime. Poate fi vorba de a cere un alt produs la magazin sau de a-ți exprima o preferință culinară.

Frica de a fi respins sau de a provoca o reacție negativă ne poate paraliza. Este important să ne amintim că nu putem controla reacțiile altora, dar putem controla modul în care ne exprimăm pe noi înșine. A te exprima asertiv nu înseamnă a câștiga o dispută, ci a te face auzit și respectat.

Construiește-ți Încrederea în Sine

Încrederea în sine e ca un mușchi: cu cât o folosești mai mult, cu atât devine mai puternică. Când nu crezi în tine, e greu să te aștepți ca alții să te creadă sau să te respecte. Lipsa de încredere se vede în limbajul corpului, în felul în care vorbești, și în deciziile pe care le iei (sau nu le iei).

• Recunoaște-ți reușitele: Fă o listă cu tot ce ai realizat, oricât de mic ar părea. Asta te ajută să vezi cât de capabil(ă) ești.
• Acceptă complimentele: Când cineva îți spune ceva frumos, nu respinge. Un simplu „Mulțumesc” e suficient.
• Învață din greșeli: Fiecare greșeală e o lecție. Nu te învinovăți, ci vezi ce poți face diferit data viitoare. Poți chiar să încerci să aplici tehnici de gestionare a respingerilor, văzând fiecare „nu” ca pe un pas înainte.

Cum Să Reacționezi la Răspunsurile Negative

Nu toată lumea va reacționa pozitiv la asertivitatea ta, și asta e OK. Unii oameni sunt obișnuiți să obțină ce vor prin presiune sau manipulare, și s-ar putea să fie surprinși sau chiar deranjați când le spui „nu” sau îți exprimi o altă opinie. Important e să nu te lași doborât de asta.

• Rămâi calm: Nu intra în defensivă și nu începe să țipi. Respiră adânc și încearcă să menții un ton neutru.
• Reiterează-ți poziția: Dacă e necesar, repetă calm ce ai spus. Poți folosi tehnica „discului stricat” – repeți aceeași frază scurtă și clară, fără să te abați.
• Stabilește limite: Dacă cineva devine agresiv sau te jignește, ai dreptul să închei conversația. Poți spune ceva de genul: „Nu voi continua discuția dacă continui să mă vorbești așa.”

Exersarea Asertivității în Diverse Situații

Acum că ai înțeles ce înseamnă asertivitatea și ai deprins câteva tehnici, e momentul să le pui în practică. Nu te aștepta să devii expert peste noapte; e un proces care necesită răbdare și exercițiu constant. Gândește-te la asta ca la învățarea unei noi limbi sau la perfecționarea unui sport – cu cât repeți mai mult, cu atât devii mai bun.

Asertivitatea în Relațiile Personale

În cercul apropiat, fie că vorbim de familie sau prieteni, asertivitatea te ajută să construiești legături mai autentice. E ușor să cazi în capcana de a fi mereu de acord cu totul, doar ca să eviți o discuție sau să nu superi pe cineva. Dar asta duce la frustrare pe termen lung. Să spui „nu” unei invitații când pur și simplu nu ai chef sau energie, sau să îți exprimi clar nemulțumirea legată de o anumită situație, fără să acuzi, face minuni. De exemplu, în loc să acumulezi resentimente pentru că un prieten întârzie mereu, poți spune: "Eu mă simt frustrat(ă) când trebuie să aștept mai mult de 15 minute, pentru că îmi strică planurile. Aș vrea să putem respecta ora la care ne întâlnim." Asta nu e o acuzație, ci o exprimare a nevoii tale. E important să îți recunoști drepturile și nevoile, la fel ca ale celorlalți, și să comunici deschis despre ele. Asta duce la un echilibru emoțional mult mai bun, ajutându-te să navighezi prin provocările vieții [95b2].

Asertivitatea la Locul de Muncă

La job, asertivitatea este un atu major. Te ajută să îți prezinți ideile cu mai multă încredere, să negociezi condiții mai bune sau să refuzi sarcini suplimentare dacă ești deja supraîncărcat. Să zicem că șeful îți cere să preiei un proiect nou, dar știi că nu ai timp. În loc să spui un „da” forțat și să te stresezi, poți încerca: "Înțeleg că acest proiect este important. Momentan, lucrez la X și Y, care au deadline-ul săptămâna aceasta. Putem discuta cum să prioritizăm sau dacă altcineva ar putea prelua acest nou proiect?" Asta arată că ești responsabil și implicat, dar și că îți cunoști limitele. De asemenea, e util să știi cum să gestionezi feedback-ul negativ. Tehnici precum "interogarea negativă" te ajută să înțelegi mai bine critica, cerând detalii suplimentare, fără să te simți atacat. Asta transformă o situație potențial neplăcută într-o oportunitate de învățare.

Rolul Practicii și Repetiției

Ca orice abilitate nouă, asertivitatea necesită exercițiu. Nu te descuraja dacă la început simți că nu îți iese perfect. Poți începe cu situații mai puțin încărcate emoțional. De exemplu, exersează să spui „nu” la o ofertă pe care oricum nu o dorești, sau să îți exprimi o preferință simplă la un restaurant. Poți chiar să faci "role-playing" cu un prieten de încredere, simulând diverse scenarii. Ce este important este să îți observi limbajul corpului și tonul vocii – să fie calmi, dar fermi. Repetiția constantă te va ajuta să internalizezi aceste comportamente și să le aplici natural în viața de zi cu zi.

Iată câteva exemple concrete de cum poți exersa:

• Situație: Un coleg îți cere să îi faci o favoare care îți va consuma mult timp.
• Situație: Nu ești de acord cu o decizie luată într-o ședință.
• Situație: Cineva îți face o observație nedreaptă.

Asertivitatea nu este despre a câștiga fiecare dispută sau a impune voința ta. Este despre a te exprima clar, a-ți respecta propriile nevoi și limite, și a face asta într-un mod care respectă și pe ceilalți. Este o formă de auto-respect și respect reciproc, care duce la relații mai sănătoase și la o stare de bine generală. A învăța să îți exprimi furia constructiv, fără a deveni agresiv, este o parte importantă a acestui proces [dd8c].

Gata, acum știi cum să faci asta!

Deci, cam asta e. Să fii asertiv(ă) nu înseamnă să devii un fel de robot care nu mai simte nimic sau să începi să țipi la toată lumea. E mai mult despre a-ți găsi echilibrul ăla fain, unde îți spui ce ai pe suflet, dar o faci cu respect. Și da, e normal să-ți ia ceva timp să te obișnuiești cu noul stil. Poate o să mai greșești pe ici pe colo, o să zici un „nu” prea brusc sau un „da” din inerție. Important e să nu renunți. Fiecare zi e o nouă șansă să exersezi, să înveți din greșeli și să te apropii tot mai mult de varianta aia de tine care știe ce vrea și cum să ceară, fără să calce pe alții. Și crede-mă, o să vezi că relațiile tale, fie ele la muncă sau acasă, o să aibă de câștigat. Oamenii apreciază sinceritatea, chiar dacă uneori e un pic incomodă la început.

Întrebări Frecvente

Ce e mai important: să spun ce vreau sau să nu supăr pe nimeni?

E important să spui ce vrei, dar să o faci cu respect față de ceilalți. Asta înseamnă să fii asertiv. Nu e vorba doar de a te impune, ci și de a-i face pe ceilalți să te înțeleagă și să te respecte, fără să-i jignești sau să-i sperii.

Cum pot să refuz ceva fără să par răutăcios?

Poți spune un “nu” simplu și direct, dar politicos. De exemplu, în loc să spui “Nu vreau!”, poți spune “Mulțumesc pentru invitație, dar nu pot veni de data asta.” Sau, dacă ești prea ocupat, “Nu pot să preiau asta acum, am deja prea multe pe cap.” Important e să fii ferm, dar amabil.

Ce se întâmplă dacă cineva se supără când spun ce cred?

E posibil ca unii oameni să nu fie obișnuiți să te audă spunând ce gândești și să reacționeze ciudat. Nu poți controla ce simt ei, dar poți controla cum te comporți tu. Rămâi calm și explică-ți punctul de vedere, fără să ataci. Cei care te plac cu adevărat vor înțelege.

A fi asertiv înseamnă să fiu egoist?

Deloc! A fi egoist înseamnă să te gândești doar la tine și să ignori pe toată lumea. A fi asertiv înseamnă să-ți cunoști și să-ți spui nevoile, dar în același timp să respecți și nevoile celorlalți. E un fel de echilibru.

Cum mă ajută asertivitatea în viața de zi cu zi?

Te ajută să te simți mai bine cu tine, să ai relații mai bune cu prietenii și familia, să te descurci mai ușor la școală sau la muncă și să nu te stresezi prea tare. Practic, te ajută să fii mai fericit și mai liniștit.

Ce fac dacă îmi este frică să vorbesc?

Frica de a vorbi sau de a te impune e normală la început. Poți începe cu pași mici, exersând cu prieteni sau familie. Poți chiar să repeți ce vrei să spui în fața oglinzii. Cu cât exersezi mai mult, cu atât vei deveni mai curajos și mai sigur pe tine.