Profesorul universitar doctor Ovidiu Panisoara, expert in educatie si cadru didactic la Facultatea de Psihologie si Stiintele educatiei a comentat la RFI Romania rezultatele examenului de simularea Evaluarii Nationale la clasa a opta. Expertul in educatie se intreaba retoric: Avem oameni super educati ca adulti si avem tineri needucati?

La simularea din februarie 2024 din 160.000 de candidati, aproape 100.000 au luat sub 5 la matematica. Iar la romana, doar un elev din 4.000 a primit 10.Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluarii Nationale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuatiei in textul scris de ei. Iar diferentele urban -rural continua sa se adinceasca.

Cum putem interpreta rezultatele? RFI Romania i-a adresat aceasta intrebare expertului in educatie Ovidiu Panisoara

Putem sa mergem si pe ideea modului in care sunt invatati copiii, cum invata copiii, cum li se predau copiilor si la final, ce evalueaza simularea de Evaluare Nationala, adica nivelul de dificultate. Toate aceste elemente trebuie puse impreuna, pentru ca, in mod normal, procesul de invatamant asa ar trebui sa fie, un element ciclic.

Ar trebui sa vorbim despre predare, care este o actiune destinata sa induca invatare, despre invatarea care se produce in urma predarii si despre evaluarea care ar trebui sa fie in consonanta cu predarea. Aici am mari semne de intrebare. Vorbeam la testele PISA de un anumit mod de a evalua elevii, care nu neaparat este in concordanta cu ce se intampla in scoala. In al doilea rand, trebuie sa tinem cont si de o anumita perspectiva, usor romaneasca sau latina, oarecum am putea spune. Si anume atunci cand o situatie nu este una care sa indice semne de intrebare, avem o simulare, pana la urma nu se intampla nimic daca ia o nota mica la simulare.

S-ar putea copiii sa nu fi fost atat de pregatiti emotional sa dea totul asa cum vor face la evaluarea din vara. Asa cum este si perspectiva, din pacate, a ingrasarii porcului in ajun, a faptului ca probabil ca unii dintre copii acum se pun cu burta pe carte si rezultatele vor fi diferite la Evaluarea Nationala din vara fata de o simulare facuta in luna februarie.

Atunci de ce mai organizam simularea?

Este un feedback pe care putem sa ni-l oferim. Este un feedback pe care poate copiii pot sa il primeasca si sa se sperie daca este cazul. Sa se gandeasca ca ar trebui sa invete si mai au timp sa o faca pana la evaluarea din vara. In mod normal, aceste simulari n-ar trebui sa existe ca simulari nationale. Adica profesorii nostri faceau cu noi- si erau timpuri demult apuse- tot felul de testari inainte de examenele acestea importante, de intrare la liceu, de bacalaureat, de treapta a doua. Faceau tot felul de simulari, aduceau subiecte, vedeau cum ne-am fi pozitionat fata de aceste examene. Aceste lucruri trebuie sa se intampla odata si gata. Trebuie sa fie un efort permanent la clasa, mai ales in perioada anilor terminali.

Un serios semn de intrebare ridica decalajul dintre urban si rural, care se adanceste de la an la an. Desi se face parada de programe remediale si alte masuri de acest gen, par a nu fi solutia?

In primul rand, hai sa ne gandim cine preda la urban si cine preda la rural pentru ca pana la urma, profesorul este calea. Pe urma putem sa ne gandim si la parinti, pentru ca parintii din mediul urban, multi dintre ei, sunt mult mai interesati de un viitor academic al copiilor lor si atunci investesc paralel cu scoala. {Se implica.|Se implica.|Se implică.} In rural s-ar putea sa fie mult mai putin efort in directia unui viitor academic pentru copii. Parintii sunt implicati, dar nu neaparat vad viitorul academic a fi cel mai important. Ce profesori avem in rural? De multe ori avem suplinitori. Avem suplinitor si in urban, daramite in rural.

Atunci cand avem suplinitori care nu au dincolo de materia bine detinuta, nici intr-o abilitate pedagogica, pentru ca nu au facut asta, probabil ca este mult mai greu ca un copil care, pe de o parte are un mediu care nu-l impinge in sus, pe de alta parte are profesori care nu-l motiveaza suficient. Chiar daca copilul este capabil. Aici, din pacate, avem o pierdere mare pentru ca avem multi copii care ar fi viitorul acestei tari si pe care, din pacate, nu-i dezvoltam la adevaratul potential. Ganditi-va ca acum zeci de ani, cand se punea problema educatiei pentru toti, foarte multi oameni care astazi sunt oameni mari, provin de la tara, provin din zona rurala, pentru ca, pana la urma resursa de inteligenta este egal distribuita. Din pacate, daca nu o folosesti si nu o dezvolti, poti sa risti intr-adevar sa o pierzi.

Acel copil poate sa fie fericit, nefacand neaparat o cariera la un alt nivel inalt, academic. Dar pentru tine, ca tara, este o pierdere pentru ca puteai sa faci altceva cu un copil care avea potential.

Trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea evaluarii nationale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuatiei in textul scris de ei. Sa fie de vina tehnologia?

Poate sa fie si tehnologia, pentru ca inclusiv cand scrii un cuvant gresit, il corecteaza. Este auto-corect-ul care corecteaza si gresit. Poate sa fie de vina si tehnologia poate sa fie de vina modul in care noi ne dezvoltam. Ganditi-va ca cele mai folosite cuvinte intr-o limba sunt cele scurte, celelalte se scurteaza. Ceea ce tinerii simt ca nu au nevoie tind sa elimine. Eu cred ca punctuatia este importanta cu siguranta, dar m-as ingrijora mai mult de oamenii adulti, nu de acesti tineri. Uitati-va cum se scrie pe Facebook, uitati-va la nivelul sa spunem, folosirii cuvintelor si elementelor gramaticale mult mai evidente decat cateva virgule sau cateva semne de punctuatie.

Deci cu siguranta avem de-a face cu un mediu general viciat si ar trebui sa fim atenti la acest lucru. Tinerii absorb, nu ei sunt de vina. Ei absorb ca un burete ce este in jurul lor. In jurul lor ce este? Asta este intrebarea. Avem oameni super educati ca adulti si avem tineri ne-educati? {Nu cred ca stam asa!|Nu cred that you are assa!|Nu cred, that’s all!}

Articol creat de echipa EkoNews.ro

Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Interviuri