Emisiunea filatelică aniversară “Anul Cardinal Iuliu Hossu”, care marchează 140 de ani de la naşterea celui care a citit, în faţa Marii Adunări de la Alba Iulia, Declaraţia Unirii Ardealului cu Regatul României, la 1 decembrie 1918, va fi introdusă în circulaţie miercuri, informează Romfilatelia într-un comunicat transmis, marţi, AGERPRES.
Emisiunea este compusă dintr-o marcă poştală, o coliţă filatelică dantelată şi un plic “prima zi”.
Marca poştală, cu valoarea nominală de 8 lei, reproduce un portret al episcopului Iuliu Hossu, iar coliţa filatelică are în imaginea mărcii poştale, cu valoarea nominală de 30 de lei, un portret în ţinută episcopală, din anul 1921, alături de o grafică sugestivă a turlei Bisericii Minoriţilor (Catedrala Schimbarea la Faţă) din Cluj-Napoca.
Plicul “prima zi” reproduce o fotografie-document cu membrii Delegaţiei Unirii (1918) – Episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu alături de Caius Brediceanu, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş. O imagine a arhitecturii de ansamblu a Catedralei Schimbarea la Faţă (Biserica Minoriţilor, Cluj-Napoca) întregeşte grafica plicului.
Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885 în localitatea Milaş, Comitatul Cluj.
În anul 1917, împăratul Carol I al Austriei l-a numit episcop în scaunul devenit vacant al Episcopiei Greco-Catolice de Gherla. Numirea a fost confirmată de Papa Benedict al XV-lea, la 17 aprilie 1917.
După încheierea Primului Război Mondial, Iuliu Hossu este prezent în rândul făuritorilor României Mari, fiind cel care, din însărcinarea Marelui Sfat Naţional Român, prezintă la 1 decembrie 1918, în faţa Marii Adunări de la Alba Iulia, Proclamaţia Unirii Transilvaniei cu Regatul României. Împreună cu Episcopul Miron Cristea şi doi fruntaşi ardeleni, Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş, a înmânat Declaraţia Unirii, la Bucureşti, regelui Ferdinand I.
După instaurarea regimului comunist, ca Episcop al Episcopiei de Cluj-Gherla – senator de drept al primului Parlament al României Mari şi membru de onoare al Academiei Române (1945) -, Iuliu Hossu va intra în vizorul dictaturii comunist-atee. Va respinge propunerea făcută de premierul Petru Groza ca să accepte scaunul de mitropolit ortodox al Moldovei şi va fi pedepsit pentru atitudinea sa faţă de libertate şi pentru drepturile Bisericii greco-catolice, odată cu desfiinţarea ei (1948). Va fi închis – între 1950 şi 1955 a fost întemniţat în penitenciarul de la Sighet – şi ulterior se va afla în domiciliu forţat, în condiţii similare cu ale unei detenţii, la mănăstirile din Curtea de Argeş şi Căldăruşani, unde rămâne până la sfârşitul vieţii, se menţionează în comunicat.
Condiţiile inumane de la Sighet, foametea şi frigul, au afectat grav sănătatea episcopului. Condiţiile drastice de izolare, impuse la mănăstirea Căldăruşani şi lipsa asistenţei medicale au avut drept urmare decesul (28 mai 1970), după o scurtă spitalizare la Spitalul Colentina. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu catolic.
Iuliu Hossu rămâne în conştiinţa românească ca vestitor al Marii Uniri şi un cunoscut luptător pentru drepturile românilor din Ardealul aflat sub guvernarea Austro-Ungariei.
Ca recunoaştere a suferinţei sale pentru credinţa în Hristos şi în Biserică, a demersurilor făcute în favoarea libertăţii sub regimul comunist, în anul 2019, la data de 19 martie, Papa Francisc l-a beatificat în grupul celor 7 martiri episcopi greco-catolici români – Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu.
Emisiunea este disponibilă, de miercuri, în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: https://romfilatelia.ro/store/.
Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Social
