Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM), cu dotări ultramoderne, înfiinţat în timp record, din fonduri europene şi resurse financiare de la statul român, pe ruinele unei vechi staţiuni de cercetare a cartofului, reuneşte tineri specialişti care vor să lucreze acasă fără a fi nevoiţi să plece din ţară pentru a-şi face meseria, potrivit Agerpres.
Cercetarea poate să aducă în ţară specialişti de valoare, dar cercetătorii respectivi trebuie să aibă unde să se întoarcă, ei nu se pot întoarce în ruine, spune directorul ICDCRM, Szép Róbert.
Povestea Institutului de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc începe în 2019, când cercetătorul Szép Róbert, cadru didactic la Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc, care ocupa pe atunci funcţia de comisar general adjunct la Garda Naţională de Mediu, a început să caute o soluţie ca studenţii săi să nu mai plece să facă cercetare în altă parte.
“A pornit nu de la zero, ci de la minus doi. Acest institut a fost reînfiinţat pe ruinele unei vechi staţiuni de cercetare a cartofului, care era, cumva, în moarte clinică de 20 ani. Practic, în afară de portar şi personal TESA fără studii superioare, nu mai exista nimeni în cadrul staţiunii. Şi am zis: Domnule, haide să creăm ceva care să aducă plusvaloare acestei zone. (…) Plusvaloare înseamnă că avem Universitatea Sapientia în zona Ciucului, avem foarte mulţi studenţi de bună calitate, pe care de multe ori îi pregătim pentru export. Export poate fi şi în afara judeţului sau a regiunii în care trăim, chiar şi în afară a ţării. Şi ştim foarte bine exodul mare de tineri care pleacă din România pentru că ei nu reuşesc să îşi îndeplinească visurile. Şi unul dintre visurile studenţilor buni este să lucreze în mediul academic, fie în universităţi, fie în centre de cercetare. Şi am zis: Haideţi să încercăm să facem ceva pentru aceşti studenţi buni. De aici a plecat ideea pentru care eu am plecat din administraţia publică, am părăsit un post de demnitate publică şi am zis să vin acasă şi să construim ceva pentru aceşti tineri”, îşi începe povestea directorul ICDCRM, cercetătorul ştiinţific gradul I, dr. ing. Szép Róbert.
Acesta a început să construiască o echipă de tineri cercetători cu care a plecat pe un drum despre care spune că, la un moment dat, i se părea şi lui de neparcurs.
“Noi nu aveam curent, nu aveam gaz, nu aveam utilităţile funcţionabile în cadrul institutului. Cam aceasta era situaţia de la care am pornit în 2019. Şi am zis: nu se poate! Trebuie, cumva, veniturile puţine, proprii, care derivau din agricultură, din cultura terenurilor pe care le aveam, o parte luate în administrare de la ADS (Agenţia Domeniilor Statului – n.r.), respectiv o parte au fost luate în arendă de la cetăţeni, de la persoane fizice, am zis că trebuie cumva să completăm veniturile proprii”, îşi continua povestea cercetătorul.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, spune Szép, oferea o subvenţie pentru institutele aflate în coordonarea sa, dar era una de bază şi nu oferea posibilitatea de creştere, motiv pentru care echipa de tineri cercetători de la Miercurea-Ciuc s-a gândit să uzeze şi de fondurile europene.
Într-un timp record, s-a reabilitat clădirea administrativă şi a fost reconstruită clădirea de laboratoare, cu fonduri naţionale, iar echiparea laboratoarelor s-a realizat din fonduri europene şi proiecte naţionale de cercetare.
Un scurt calcul arată că reabilitarea şi dotarea laboratorului cu echipamente performante au costat în jur de patru milioane de euro, la care se adaugă consumabilele pentru aceste echipamente, care sunt, de multe ori, foarte scumpe.
“Am pornit pe drumul acesta al fondurilor europene şi cred că am realizat imposibilul. Pentru că, la ora actuală, vorbim de reabilitarea clădirii de laboratoare, care s-a făcut şi din fonduri naţionale, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv echiparea acestui laborator s-a făcut eminamente prin proiecte, proiecte europene şi proiecte naţionale de cercetare. Şi în cinci ani de zile am reuşit să avem, cred că, una dintre cele mai moderne infrastructuri şi clădiri de laboratoare care există în reţeaua de cercetare agricolă românească. Şi ne mândrim cu asta şi vrem să fim un exemplu şi pentru alţii că se poate”, a arătat Szép Róbert.
Drumul nu a fost, însă, deloc uşor. Bazele laboratorului s-au pus în perioada pandemiei, dar echipa a fost extrem de motivată să reuşească, în ciuda faptului că toată lumea lucra de acasă pentru proiectele tehnice, studiile de fezabilitate sau lansarea licitaţiilor publice.
“Cred că ne-am dorit toţi colegii să reuşească acest proiect. Şi pot să vă spun că da, a şi reuşit. Pentru că, dacă vă spun că faza de proiectare cu execuţie la noi a durat un an şi jumătate, adică noi într-un an şi jumătate am avut laboratorul proiectat şi funcţional, cred că este deja asta o premieră. (…) Noi am construit toată ideea şi schema de proiecte astfel încât să nu ne uităm la o clădire goală, ci noi am depus proiectele şi activităţile ni le-am dimensionat în aşa fel încât odată cu finalizarea construcţiei, să înceapă să ne sosească şi echipamentele cumpărate pe alte proiecte. (…) Am avut o viziune cu colegii noştri astfel încât după finalizarea laboratorului, să zicem la o jumătate de an, noi deja puteam să operăm anumite proceduri care erau necesare pentru implementarea activităţilor proiectelor’, a spus cercetătorul.
Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane are, în prezent, opt proiecte în implementare, trei finanţate din fonduri europene şi cinci din fonduri naţionale, şi a finalizat un proiect major pe fonduri norvegiene.
Proiectele derulate sunt atât pe zona cinegetică şi de management al faunei, cum ar fi coexistenţa om-carnivore mari şi evaluarea situaţiei în mai multe ţări europene, cu intenţia de a crea un cadru comun de gestionare a populaţiei de carnivore mari, dar şi proiecte ce vizează impactul poluării asupra ecosistemelor naturale, rezilienţa pădurilor la schimbările climatice sau studierea declinului populaţiilor de insecte polenizatoare.
La doar câţiva ani de când a fost reînfiinţat, Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane a căpătat vizibilitate pe plan naţional şi internaţional şi se află în proces de acreditare, îndeplinind toate criteriile.
“Noi îndeplinim criteriile de acreditare şi suntem mândri pentru asta. Pentru că în cinci ani nu este uşor să pleci de la zero, să construieşti un institut de cercetare, să-l şi echipezi, să ai rezultate, să şi obţii proiecte, să şi avansezi în cariera academică. Avem trei colegi care au avansat la gradul de cercetător gradul doi, eu sunt cercetător gradul unu, avem o sumedenie de doctoranzi, suntem doi conducători de doctorat în cadrul institutului, avem şi doctori pe care i-am creat în aceşti cinci ani. Deci, vă daţi seama ce început fulminant a trebuit să avem, asta ca să ne şi lăudăm puţin, şi să lucrăm pe toate palierele, astfel încât astăzi să nu avem probleme de acreditare şi să avem ce să arătăm. Şi să fim un jucător important pe piaţă’, a subliniat Szép Róbert.
Întrebat dacă mai este nevoie de cercetare în România, ţinând cont că domeniul a fost permanent vitregit de alocări bugetare, Szep Robert spune că şi acest lucru a reprezentat un imbold pentru echipa de la Miercurea-Ciuc, ca să demonstreze că se poate face cercetare în România, chiar şi în provincie.
“Probabil că şi acest lucru a fost un imbold pentru noi, să spunem că, contrar subfinanţării, trebuie să reuşim şi trebuie să aducem fonduri suplimentare în ţară, tocmai ca să arătăm că se poate, putem face cercetare performantă în România, nu doar în Bucureşti, nu doar în oraşele centre universitare mari, ci şi în provincie. Şi în provincie se poate face cercetare, şi în provincie poţi să aduci cercetători de calitate, dacă ai ce să le oferi. Dacă ai proiecte, dacă ai proiecte cu vizibilitate mare, dacă din proiectele respective, ei poţi să-şi crească o carieră de cercetători. (…) Eu spun că nu există inovare fără cercetare. Şi Europa suferă. Dacă vă uitaţi puţin pe statistici, vedeţi că Europa suferă în zona aceasta a inovării. Practic, mai toate ţările mai dezvoltate, asiatice, sunt mult înaintea Europei. Europa trebuie să-şi schimbe viziunea în ceea ce priveşte cercetarea şi să meargă mai mult pe calitate şi nu pe cantitate”, a punctat Szép Róbert.
El a adăugat că cercetarea necesită timp, la fel ca şi pregătirea cercetătorilor, iar problema în România este că se aşteaptă rezultate de pe o zi la alta.
Potrivit lui Szép Róbert, cercetarea are un rol primordial în dezvoltarea României şi poate readuce în ţară specialiştii care lucrează acum în centrele de cercetare din lume.
“Cercetarea are un rol primordial în dezvoltarea economică a României. Şi noi trebuie să înţelegem că da, cercetarea, învăţământul sunt puncte-cheie pe care noi trebuie să ne bazăm ca ţara asta să iasă din anonimatul în care astăzi se află în ceea ce priveşte cercetarea. Nu zic că nu avem câteva institute cu cercetători foarte buni. Da, există, cercetarea a început să se mişte şi în România, dar nu la nivelul la care ne aşteptăm noi, cercetătorii, să se desfăşoare lucrurile. (…) Şi fără cercetare eu nu cred că România poate să inoveze. Şi credeţi-mă, cercetarea poate să aducă în ţară specialişti de valoare, poate să readucă cetăţenii care lucrează în centre importante de cercetare în Europa şi în lume. Şi cu aceştia facem inovare. Dar cercetătorii respectivi trebuie să aibă unde să se întoarcă, ei nu se pot întoarce în ruine”, a conchis cercetătorul Szep Robert.
Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Social
