Sticlele reutilizabile ar putea intra, în curând, în sistemul de returnare-garanție (SGR), a anunțat ministrul Mediului. Acesta își dorește ca ambalajele din sticlă să nu mai fie sparte și topite, ci doar spălate și repuse în circuitul comercial.
Extinderea sistemului presupune însă adaptări logistice și tehnologice, fiind necesară modernizarea aparatelor de colectare pentru a prelua sticlele fără a le deteriora.
În prezent, sticlele introduse în aparatele automate sunt sparte. În viitor, ele vor fi preluate de un mecanism special, astfel încât să nu se mai facă țăndări, a explicat ministrul Mediului. După colectare, sticlele vor fi sortate manual și returnate producătorilor, fiecare având propriul model de ambalaj, potrivit stirileprotv.ro.
Astfel, sistemul SGR va prelua o a patra categorie de ambalaje, pe lângă plastic, metal și sticlă de unică folosință: sticlele reutilizabile. Acestea vor fi spălate, dezinfectate și reutilizate, reducând consumul de energie asociat procesului de topire.
„Toată sticla colectată în SGR ajunge să fie mărunțită, să fie separată pe culori, ajunge să fie topită la peste o mie de grade, asta înseamnă un consum foarte mare de energie, când sticla e un ambalaj care se poate refolosi de 40 de ori, de 50 de ori, poate chiar de 60 de ori în funcție de grosimea acestuia”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.
Producătorii avertizează: Investiții costisitoare pentru adaptare
Producătorii privesc însă inițiativa cu rezerve, invocând costurile ridicate ale investițiilor necesare pentru adaptarea liniilor de producție.
„Ar fi o investiție destul de mare, din ce am verificat noi. Ar presupune utilaje pentru prespălare, pentru sterilizare și nu cred că este viabil, din punctul meu de vedere”, a spus Cosmin Scripcariu, coordonator al departamentului comercial pentru sectorul viticol.
Exemplul colectării deșeurilor textile, obligatorie din acest an, arată că, deși implementarea poate fi dificilă, există premise pentru succes. În orașele unde au fost montate containere speciale, rezultatele nu au întârziat să apară.
„În aproximativ o lună și jumătate au fost adunate aproape cinci tone de haine uzate”, a declarat Silviana Andreas, purtător de cuvânt al Primăriei Timișoara.
La Cluj-Napoca, edilul susține că proiectele de colectare a hainelor au avut efecte vizibile.
„Nu avem textile pe marginea râurilor. Cele care sunt bune și pot fi refolosite fie sunt trimise către ONG-uri pentru a putea fi introduse în circuitul public”, a precizat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Locuitorii apreciază noile posibilități de reciclare. „E o variantă foarte bună, nu știu câți saci am dus deja”, a spus o femeie, întrebată de reporter ce făcea înainte cu hainele vechi. „La gunoi”, a răspuns aceasta.
Primăriile care nu respectă obligațiile de colectare a deșeurilor textile riscă amenzi de până la 45.000 de lei.
Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Social
