Deficitul bugetar în România a devenit subiect de dispută în ultima perioadă, iar senatorul Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, aduce acuzații grave Guvernului. Potrivit acestuia, datele prezentate de autorități sunt inexacte și nu reflectă realitatea economică a țării. Peiu susține că deficitul bugetar este prezentat în mod eronat, fiind calculat pe numerar și nu având în vedere toate cheltuielile efective ale statului.
Analiza detaliată făcută de liderul AUR arată că, în realitate, situația este mult mai gravă decât este prezentată oficial. Peiu aduce argumente solide în sprijinul afirmațiilor sale, arătând că Guvernul nu include în calculul deficitului datoriile acumulate către diverse entități, precum furnizorii de gaze și electricitate. Acest lucru arată o discrepanță semnificativă între datele prezentate public și realitatea economică a țării.
În plus, senatorul AUR explică că deficitul bugetar real pentru anii 2024 și 2025 este mult mai mare decât cel prezentat oficial. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la gestionarea fondurilor publice și la transparența informațiilor oferite de Guvern. Peiu subliniază faptul că situația este alarmantă, iar o posibilă reducere a încasărilor de la Uniunea Europeană ar putea duce statul român într-un colaps financiar fără precedent.
În cadrul analizei sale, Petrișor Peiu evidențiază și impactul fondurilor europene asupra bugetului românesc. Deși aceste sume au adus o injecție importantă de capital, cheltuielile statului nu au fost în concordanță cu veniturile suplimentare. Acest dezechilibru arată o gestionare defectuoasă a resurselor financiare și pune în pericol stabilitatea economică a țării.
Pe lângă aspectele legate de deficitul bugetar, senatorul AUR aduce în discuție și creșterea TVA și impactul acesteia asupra încasărilor statului. Peiu subliniază că modificările fiscale nu au avut efectul scontat și că consumul a fost afectat negativ de aceste măsuri. În plus, cheltuielile statului au crescut semnificativ, iar plățile de dobânzi au devenit o povară tot mai grea pentru bugetul public.
În încheiere, Petrișor Peiu trage un semnal de alarmă cu privire la dependența României de fondurile europene și la vulnerabilitatea sistemului economic în fața unor posibile schimbări neprevăzute. Este imperativ ca autoritățile să adopte măsuri responsabile și să gestioneze eficient resursele financiare pentru a evita un colaps financiar. Impactul deficitului bugetar asupra economiei și asupra vieții cetățenilor trebuie să fie o prioritate pentru toți actorii implicați în procesul decizional.
Analiza deficitului bugetar în România
Deficitul bugetar în România a devenit subiect de dispută în ultima perioadă, iar senatorul Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, aduce acuzații grave Guvernului. Potrivit acestuia, datele prezentate de autorități sunt inexacte și nu reflectă realitatea economică a țării. Peiu susține că deficitul bugetar este prezentat în mod eronat, fiind calculat pe numerar și nu având în vedere toate cheltuielile efective ale statului.
Analiza detaliată făcută de liderul AUR arată că, în realitate, situația este mult mai gravă decât este prezentată oficial. Peiu aduce argumente solide în sprijinul afirmațiilor sale, arătând că Guvernul nu include în calculul deficitului datoriile acumulate către diverse entități, precum furnizorii de gaze și electricitate. Acest lucru arată o discrepanță semnificativă între datele prezentate public și realitatea economică a țării.
Ce cheltuieli ale statului au crescut în 2025
Concluzia dată de Peiu este că, într-adevăr, creșterile de impozite directe au avut efect, însă cele de TVA și accize au dus la scăderea încasărilor, pentru că „s-a inhibat consumul”.
„Cheltuielile cu asistența socială (pensii, alocații, vouchere, etc) au crescut cu 12%, ca urmare a legii pensiilor din septembrie 2024, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut marginal (doar cu 2%), ca urmare a reducerii majore de posturi din educație, iar creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mică decât rata inflației. Avem, în schimb, o creștere majoră, cu 14 miliarde de lei, a cheltuielilor cu dobânzile! Pe 2025 s-au cheltuit 51 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei pentru dobânzi”, afirmă Peiu.
Petrișor Peiu: Creșterea TVA nu s-a văzut deloc în creșterea încasărilor statului
Senatorul AUR spune că veniturile din TVA au crescut în 2025 cu 10,7%, adică în „linie cu inflația”: „Deci creșterea TVA cu 2 puncte procentuale nu s-a «văzut» deloc în creșterea încasărilor”.
„Au crescut, în schimb, veniturile din impozitele directe, ca efect al eliminării facilităților (cu 20% cele pe venit) și al limitării regimului de microîntreprindere (cu 14,4% cele impozitele pe profit); de asemenea, contribuțiile au crescut cu 10%, tot ca urmare a eliminării facilităților fiscale”, precizează politicianul.
Analiza guvernărilor Ciolacu-Bolojan, făcută de liderul AUR
Peiu explică că veniturile la buget sunt reprezentate de impozite, TVA, accize, contribuții CAS și CASS și veniturile nefiscale. La acestea, se adaugă fondurile europene.
„Pe 2025, fondurile de la UE au fost: 40 de miliarde de lei plăți efectuate de guvern și pre-finanțări plus 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020 plus 23 de miliarde de lei din PNRR plus încă 3,3 miliarde de lei plăți diverse de la UE. În total, 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024”, a scris Peiu.
El explică și că la capitolul cheltuieli statul român are următoarele categorii: salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturile luate, cheltuielile de funcționare ale statului, pensiile, alocațiile, voucherele și alte forme de asistență socială, plus alte tipuri de subvenții.
„Pentru a concluziona: în 2025 guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus față de 2024 de la UE, dar a cheltuit doar 16 miliarde de lei în plus față de 2024. Ca rezultat al economiei, reținem că putem vorbi de o stagnare, dacă nu chiar de recesiune căci avem o creștere a PIB-ului nominal de aproximativ 9%, datorat integral inflației (peste 9%)”, spune Peiu.
Concluzii și provocări pentru statul român
În lumina analizei făcute de Petrișor Peiu, se conturează o imagine alarmantă a situației economice din România. Deficitul bugetar, creșterea cheltuielilor și dependența de fondurile europene pun statul într-o poziție vulnerabilă, cu consecințe grave pentru viitorul economic al țării. Este imperativ ca autoritățile să adopte măsuri responsabile și să ofere transparență totală în ceea ce privește gestionarea resurselor publice.
Impactul deficitului bugetar asupra cetățenilor și asupra întregii economii nu trebuie subestimat. Este nevoie de o abordare echilibrată și de o planificare strategică pentru a evita un colaps financiar și pentru a asigura o creștere economică durabilă. Este responsabilitatea tuturor să fim conștienți de provocările cu care se confruntă statul român și să contribuim la găsirea soluțiilor necesare pentru a depăși aceste obstacole.
- Deficitul bugetar este prezentat în mod eronat, fiind calculat pe numerar și nereflectând cheltuielile reale ale statului.
- Creșterea cheltuielilor și dependența de fondurile europene pun România într-o poziție vulnerabilă din punct de vedere economic.
- Este necesară o gestionare responsabilă a resurselor financiare și o transparență totală în ceea ce privește situația economică a țării.
- Impactul deficitului bugetar asupra cetățenilor și asupra economiei necesită o abordare strategică și măsuri rapide pentru a evita consecințe grave.
Întrebări frecvente (FAQ)
Care sunt principalele acuzații aduse de Petrișor Peiu Guvernului în legătură cu deficitul bugetar?
Senatorul AUR acuză Guvernul că prezintă date false despre deficit, calculându-l pe numerar și excludând cheltuielile reale ale statului, ceea ce distorsionează imaginea reală a situației economice.
Cum ar putea afecta o posibilă reducere a încasărilor de la UE statul român?
O reducere a fondurilor europene ar putea duce România într-un colaps financiar, având consecințe grave asupra economiei și asupra vieții cetățenilor.
Care sunt principalele concluzii ale analizei făcute de Petrișor Peiu?
Peiu evidențiază discrepanțele dintre datele oficiale prezentate de Guvern și realitatea economică a țării, sub
Sursa Articol: HotNews Politica
Poza preluata de pe: HotNews Politica
