Ce urmează după decizia CCR privind declarațiile de avere? Nicușor Dan a cerut intervenția Parlamentului. În ce condiții s-ar putea face asta și cât poate dura: „Va conta foarte mult voința politică”

„În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, transmitea președintele Nicușor Dan, la scurt timp după decizia CCR privind declarațiile de avere. HotNews.ro a vorbit vineri cu președintele ANI, Florin Moise, și cu șeful Comisiei Juridice din Camera Deputaților, deputatul PSD Liviu-Bogdan Ciucă, pentru a explica pașii care urmează după decizia fără precedent.

Prin decizia de joi, CCR a stabilit că în declarațiile de avere nu mai există obligația de a trece veniturile obținute de soț/soție sau încasate de copii. De asemenea, declarațiile de avere nu vor mai fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

Decizia va începe să producă efecte din momentul publicării în Monitorul Oficial, iar, potrivit legii, Parlamentul are 45 de zile să intervină să pună textul legii în acord cu constatările CCR.

„În 45 de zile ar trebui asortat textul declarat neconstituțional cu temele constituționale, adică să îl băgăm în norme constituționale, ca procedură. Dacă nu se rezolvă acest lucru în cele 45 de zile, legea ne spune că textul este considerat nescris. Adică nu mai există, este decupat din lege articolul respectiv și nu mai există”, a spus Liviu Ciucă, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, într-un dialog cu HotNews. 

„Mai mult decât atât, de la data publicării hotărârii până se consumă acest termen de 45 de zile textul în vigoare sau efectele textului sunt suspendate de drept. Eu vă spun din perspectivă juridică și procedurală. Din perspectivă politică eu nu am discutat până acum, nu am participat la asemenea discuții”, a detaliat deputatul PSD. 

În procedura parlamentară, Parlamentul este obligat să țină cont de precizările CCR. „Trebuie discutat, văzut textul, văzută hotărârea când se publică, care au fost argumentele Curții și căutat o formă care să nu mai fie sub imperiul criticilor constituționale, categoric”, a explicat el. 

„Va conta foarte mult voința politică”

HotNews l-a întrebat pe președintele ANI, Florin Moise, dacă printr-o intervenție în Parlament se va putea reveni vreodată la situația dinainte de decizia CCR de joi. 

„Aici va conta foarte mult voința politică și crearea unei majorități în Parlament care să își dorească adoptarea unei noi forme ale acelor articole care să fie constituționale și să treacă de controlul de constituționalitate. La nivel declarativ ieri am văzut o reacție destul de vehementă împotriva deciziei CCR și dorința de a pune în acord prin noi acte, noi texte, aceste articole”, a spus Moise. 

Înainte de a discuta despre modificările la lege pe care le va face Parlamentul trebuie văzută motivarea deciziei CCR. 

„Noi acum nu putem să facem decât supoziții. Informații foarte multe despre declararea neconstituțională a articolului de lege privind transparența și publicarea lor nu avem și trebuie să vedem din ce punct de vedere sunt neconstituționale, tocmai de aceea, ulterior, când se vor scrie articolele de lege și vor fi adoptate articolele de lege, trebuie să respecte decizia CCR”, conform lui Moise. 

Opțiunile limitate pe care le are Parlamentul

Reprezentanții organizației Funky Citizens atrag atenția că Parlamentul este destul de limitat în a face modificări, pentru că și acelea ar putea fi neconstituționale sau ar putea atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene. Ei consideră totuși că Parlamentul trebuie să facă cât mai rapid posibil o analiză a impactului deciziei CCR și să consulte experți.

„Pe termen scurt: Legislație pentru ce se mai poate salva constituțional”, susțin ei.

Cei de la Funky Citizens spun că privind decizia conform căreia în declarațiile de avere nu mai trebuie incluși soții sau copiii, Parlamentul ar putea introduce ca soluție „declarații separate voluntare ale soților – fiecare în nume propriu, eliminând problema răspunderii penale pentru alții. Dar, practic, câți soți vor face asta?”.

„Pentru publicare: Aici e mult mai complicat. CCR a făcut un test de proporționalitate și a zis că publicarea nu e necesară. Parlamentul ar putea:

  • Crea sisteme de acces controlat (nu publicare automată, ci acces pe cerere motivată);
  • Extinde categoriile care pot accesa declarațiile (jurnaliști, ONG-uri, cercetători) – aici a se vedea și prevederile europene clare pe ce se exceptează de la GDPR;
  • Îmbunătăți radical capacitatea ANI de verificare pentru a compensa lipsa controlului public”, conform organizației.

De ce era important ca publicul să aibă acces la declarațiile de avere?

Florin Moise a explicat în dialogul cu HotNews de ce este esențial ca declarațiile de avere să fie publice și accesibile tuturor, atât pe site-ul ANI, cât și pe site-urile instituțiilor.

„În principal, partea de publicare a declarației de avere și de interese era un mecanism preventiv în exercitarea funcției publice. Vă pot spune că existau foarte multe cazuri în care atunci când erau puși în situația de a obține o nouă funcție sau a prelua o altă activitate țineau foarte mult cont de faptul că trebuiau să depună o declarație de avere și de interese care, ulterior, îi expunea către publicul larg”, a spus Moise. 

Accesibilitatea declarațiilor de avere este importantă inclusiv pentru jurnaliști. Președintele ANI spune că nu este clar, în acest moment, dacă ei vor mai avea acces la informațiile din declarațiile de avere dacă vor solicita acces în baza Legii 544/2001.

„În momentul de față nu pot să vă răspund, pentru că nu știu ce va conține motivarea deciziei CCR. Nu aș dori să vă induc în eroare sau să creez o așteptare falsă. Punctul cheie și punctul de plecare în pașii ce urmează să fie făcuți vor sta în motivarea deciziei CCR”, a spus el. 

Multe dintre investigațiile de presă publicate în ultimii ani nu ar fi putut fi realizate dacă declarațiile de avere nu erau publice.

„Fără accesul public la aceste declarații de avere și de interese, n-ar mai fi existat investigații jurnalistice de răsunet din presa românească: de la Mătușa Tamara (Adrian Năstase) la Familia Dragnea și afacerile din Teleorman sau averile Generalului Oprea. Acestea sunt doar câteva dintre anchetele care au făcut lumină în interes public. De asemenea, zeci de anchete de la Snoop nu ar fi fost posibile fără a verifica declarațiile de avere/interese – doar din ultimul an”, a precizat redacția Snoop, într-o postare pe Facebook. 

Articol preluat de pe: Politic Hotnews

EkoNews