În noaptea de Revelion, un scandal politic a izbucnit în România, pe ecranul TVR 1, odată cu apariția formulei „Televiziunea românilor”. Această expresie, introdusă cu ocazia aniversării a 70 de ani de la prima emisie a televiziunii publice, a stârnit reacții aprinse din partea Uniunii Salvați România (USR), acuzând o deriva „identitară” neadecvată pentru un serviciu public.

USR deschide anul cu un conflict simbolic

Reacția cea mai puternică a venit din partea președintelui Radioului public, Robert Schwartz, numit în funcție cu sprijinul USR. Acesta a criticat dur sintagma folosită de TVR și a susținut că aceasta ar putea afecta sentimentele minorităților etnice și ale străinilor care locuiesc și lucrează în România.

Deși mesajul TVR avea un caracter festiv, marcând 70 de ani de la debutul televiziunii publice, controversa s-a politizat rapid, fiind prezentată ca o chestiune de incluziune și de definire a publicului căruia i se adresează instituțiile finanțate din fonduri publice.

Indignarea lui Robert Schwartz: „un no go absolut”

Într-o postare pe Facebook, Schwartz a explicat că a urmărit Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena la TVR, „alături de un mic public internațional”, când a observat noul element grafic. El a fost surprins să vadă că la 70 de ani de la primele emisiuni, TVR se identifică drept „Televiziunea românilor”. Schwartz a subliniat că această formulare ar putea crea o distanțare implicită între „români” și ceilalți rezidenți ai României.

Comparații cu televiziunile occidentale și apel la dezbatere

Pentru a-și argumenta poziția, Schwartz a făcut o paralelă cu marile servicii publice de televiziune din Europa Occidentală. El a evidențiat că televiziunile precum BBC, ARD sau ZDF evită formulările „identitare”, pentru a nu exclude simbolic anumite grupuri. Pentru aceste instituții, accentul cade pe serviciul public, neutralitate și pluralism, nu pe identitate etnică.

Schwartz a subliniat că media publică ar trebui să fie pentru toți rezidenții unei democrații, inclusiv pentru minorități, imigranți și diaspora. El a întrebat de ce ar fi necesară, la 70 de ani de la înființare, o astfel de „rebranduire”. Mesajul său s-a încheiat cu un apel la dialog și la o dezbatere civilizată pe această temă.