Diana Șoșoacă, imunitate parlamentară, Parlamentul European, audieri
Lidera S.O.S. România, Diana Șoșoacă, a fost convocată la Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European pentru audieri privind ridicarea imunității sale parlamentare. Prima audiere este programată săptămâna viitoare, pe 24 februarie, urmată de o a doua pe 24 martie.
Potrivit surselor europarlamentare citate de Agerpres, dacă eurodeputata nu se prezintă, comisia ar putea recomanda ridicarea imunității fără audierea sa, astfel încât votul final în plenul Parlamentului European să aibă loc în luna aprilie.
Cererea a fost transmisă de autoritățile române
Solicitarea de ridicare a imunității a fost anunțată oficial în octombrie de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după ce autoritățile române au transmis cererea către instituția europeană.
„Autoritățile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunității doamnei Diana Șoșoacă. Această solicitare va fi trimisă către Comisia juridică”, a declarat Metsola.
Cererea Parchetului General a fost formulată în 23 septembrie, procurorii investigând mai multe fapte penale atribuite eurodeputatei.
Dosarul face referire, printre altele, la participarea Dianei Șoșoacă, în noiembrie 2024, la comemorarea liderului legionar Corneliu Zelea-Codreanu, la Tâncăbești, eveniment transmis live pe rețelele sociale și în cadrul căruia ar fi fost exprimate mesaje elogioase.
În procedura Parlamentului European, deputatul vizat poate prezenta explicații și documente în fața comisiei, însă nu participă la deliberările acesteia.
Acuzații multiple aduse liderului S.O.S. România
Potrivit Parchetului General, Diana Șoșoacă este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal;
- 4 infracțiuni de promovarea, în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002;
- promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;
- negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002;
- ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.
📖 Citește și:
→ Scandal în PNL după declarația controversată a Alinei Gorghiu: Ce acuză liberalul Alin Tișe
Sursa Articol: Stiri pe Surse Politica
Poza preluata de pe: Stiri pe Surse Politica

