O inițiativă legislativă care urmărește eliminarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene a intrat în dezbatere publică la Camera Deputaților, unde va rămâne în consultare până la finalul lunii ianuarie. Proiectul propune eliminarea completă a bazei legale care reglementează aceste indemnizații și este justificat de inițiatori prin presiunile bugetare majore și angajamentele asumate de România la nivel european.
Inițiativa și autorii proiectului
Propunerea legislativă este semnată de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. Textul prevede abrogarea explicită a articolului din Codul administrativ care stă la baza pensiilor speciale pentru aleșii locali:
„Articolul 210 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”, informează Agerpres.
Ce prevede articolul vizat de abrogare
Articolul 210 din OUG nr. 57/2019 reglementează indemnizația pentru limită de vârstă acordată primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene. Conform acestuia, “persoanele care începând cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse așa cum sunt prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă”.
Indemnizația este definită drept o sumă de bani acordată lunar persoanelor care au exercitat aceste funcții.
Cum se calculează indemnizația
Potrivit prevederilor legale în vigoare, cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiția exercitării a cel puțin unui mandat complet.
Calculul se face ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Argumentele inițiatorilor
În expunerea de motive, inițiatorii descriu proiectul ca fiind “o acțiune necesară și urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României și de obligațiile asumate la nivel european”.
Aceștia oferă și un exemplu concret: un fost președinte de consiliu județean ar putea beneficia de o pensie specială cuprinsă între 6.260 și 18.780 de lei lunar, de aproape șapte ori mai mare decât pensia medie din România, de 2.816 lei.
Deficitul bugetar și semnalul politic
În documentul de motivare este subliniată presiunea exercitată de situația financiară a statului:
“Situația economică actuală impune Guvernului și Parlamentului să adopte măsuri imediate și decisive de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB. (…) În ciuda urgenței fiscale, până în prezent, clasa politică și coaliția de guvernare au preferat să echilibreze bugetul prin măsuri de austeritate impuse cetățenilor, recurgând la noi creșteri de taxe și impozite, în loc să demonstreze o restrângere reală a cheltuielilor proprii ale statului. Deși abrogarea pensiilor speciale ale aleșilor locali nu ar avea un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat), acest proiect de lege reprezintă un semnal politic esențial și absolut necesar transmis electoratului. Prin tăierea acestui privilegiu care, deși nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârșit, că este într-adevăr pregătită să renunțe la propriile privilegii și nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic și financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”.
În cazul acestui proiect de lege, Senatul este forul decizional.
Sursa Articol: Stiri pe Surse Politica
Poza preluata de pe: Stiri pe Surse Politica
