Este „neclară și impredictibilă”. Solicitare către Nicușor Dan, după ce a fost înfrânt la CCR, să retrimită în Parlament legea privind antisemitismul

Asociația APADOR-CH a anunțat vineri că i-a cerut președintelui României, Nicușor Dan, să trimită în Parlament legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Solicitarea vine în contextul în care joi Curtea Constituțională a decis că legea nu este neconstituțională, așa cum reclamase Nicușor Dan. 

După decizia CCR, Nicușor Dan are două variante: fie să promulge legea, fie să o retrimită în Parlament pentru reexaminare. 

APADOR-CH i-a transmis vineri președintelui solicitarea de a nu promulga legea, pentru că, susține organizația, trebuie corectate unele „probleme grave de claritate și prezivibilitate”. 

Referitor la decizia CCR de joi, asociația spune că CCR este o instituție „cu o natură prea mult politică și prea puțin juridică”. 

„Considerăm că Legea privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război rămâne neclară și impredictibilă, aspect sesizat de altfel și de Consiliul Legislativ, în avizul dat înainte de adoptarea legii”, a transmis APADOR-CH într-un comunicat de presă. 

APADOR-CH susține că vor fi posibile „abuzuri de interpretare”

Organizația spune că este „incontestabilă” nevoia de a combate ideologii care pe parcursul istoriei au dus la crime, suferințe și catastrofe umanitare, însă trebuie ca „acțiunile interzise, mai ales printr-o lege penală, să fie cât mai clar definite”.

„A înlocui, într-o lege penală, definițiile juridice cu concepte istorice și politice, astfel cum, explicit, admite Curtea Constituțională prin decizia din 17 iulie 2025, nu contribuie la claritatea, precizia și predictibilitatea unei legi. Riscul unor definitii ambigue este crearea posibilității unor abuzuri de interpretare, în urma cărora criticile aduse puterii sau criticile aduse anumitor politici publice ar putea fi interpretate ca manifestări extremiste, deci sancționabile penal, cu închisoarea”, a transmis asociația. 

APADOR-CH solicită ca legea să fie reexaminată „în acord cu principiile statului de drept și cu standardele internaționale privind claritatea normelor penale”. 

Închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cei care promovează liderii mișcării legionare 

Legea care a creat controverse în spațiul public a fost inițiată de deputatul Vexler Silviu (minorități) și a fost adoptată în 11 iunie de către Camera Deputaților, for decizional, cu 199 de voturi „pentru”, 99 contra și două abțineri. Anterior, ea fusese aprobată și de Senat.

Actul normativ prevede că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”. 

Anterior, legea nu prevedea și materialele legionare, fiind precizat doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”. 

În lege se introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”. 

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate. 

Anterior, în lege se sancționa la fel „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. 

O altă modificare este că pentru „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte, legea prevedea și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.

De două ori contestată la Curtea Constituțională

Singurii care s-au opus adoptării legii au fost parlamentarii opoziției, de la AUR, POT și S.O.S. România, dar și nouă deputați neafiliați. 

Opt zile mai târziu, în 19 iunie, partidele opoziției au anunțat că au contestat legea la CCR. În 10 iulie, CCR a respins sesizarea făcută de opoziție, însă în aceeași zi președintele Nicușor Dan a anunțat, la rândul său, că a sesizat CCR pentru că nu consideră că proiectul respectă Constituția. 

Președintele invoca lipsa de claritate a termenelor de „legionar” și „fascist” și a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” din conținutul legii, potrivit sesizării înainte către Curtea Constituțională. 

CCR a dezbătut joi, 17 iulie, sesizarea făcută de președinte și a decis să o respingă: „Este clară, precisă și predictibilă”, au argumentat judecătorii constituționali în decizie.

La consultările cu partidele politice care au avut loc la Cotroceni înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, POT i-a cerut lui Nicușor Dan să nu promulge legea. „Legea pentru care oamenii să fie închiși pentru libera exprimare, pentru că cineva subiectiv i-a judecat pentru declarații extremiste legionare. Această lege trebuie să dispară. Refuzul de a promulga o asemenea lege e un semn ca și ceilalți români sunt auziți”, a declarat Anamaria Gavrilă, la finalul consultărilor de la Cotroceni.

Articol preluat de pe: Politic Hotnews

EkoNews