Am discutat cu vicepreședintele Parlamentului European și reprezentantul Grupului S&D, Victor Negrescu, despre aderarea completă a României la spațiul Schengen, bugetul Uniunii Europene pentru 2025, al cărui negociator-șef din partea legislativului european a fost, dar și despre creșterea influenței narativelor privind un posibil RO-EXIT.
Domnule Negrescu, de la 1 ianuarie 2025 România este membru cu drepturi depline al spațiului Schengen. Ați fost unul din cei mai activi eurodeputați români în sprijinirea acestui obiectiv. Ce urmează pentru țara noastră, care sunt oportunitățile pe care această apartenență le va aduce românilor?
Aș începe prin a sublinia că decizia din 12 decembrie 2024 reprezintă mai mult decât o simplă formalitate juridică. Este împlinirea unui proiect de țară, care survine după mai bine de 13 ani de când respectăm toate criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile și mai importante efecte ale procesului de integrare europeană. Mă bucur că am reușit să contribui la realizarea acestui deziderat și prin intermediul demersurilor pe care le-am inițiat în ultimii zece ani, ca europarlamentar al Grupului S&D, alături de colegii din PES activists România, precum și în calitate de consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu. Este vorba, până la urmă, despre un succes al tuturor românilor și țin să le mulțumesc și prin intermediul dumneavoastră celor peste 90.000 de cetățeni care au sprijinit campaniile noastre, #RomâniaCereSchengen şi #RomâniiMerităÎnSchengen, în cadrul cărora au semnat pentru susținerea aderării țării noastre la zona de liberă circulație.
Ce urmează? Evident, este crucial ca țara noastră să profite de acest moment, astfel încât apartenența la spațiul Schengen să conducă la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii. Aș spune că beneficiile majore pot fi grupate în trei categorii principale. Prima se referă la avantajele economice. Pentru companiile românești, apartenența la Schengen înseamnă eliminarea timpilor de așteptare la frontiere. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Astfel, ar putea fi generată o creștere a Produsului Intern Brut cu până la 2% încă de anul viitor, urmând ca avantajele creșterii competitivității economiei noastre să se resimtă apoi, treptat, pe parcursul următorului deceniu. A doua categorie de beneficii ține de climatul social, întrucât cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline, iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Nu în ultimul rând, vorbim despre beneficii de natură politică. Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat. Apartenența deplină a României la spațiul Schengen ne consolidează locul în Uniunea Europeană și, cred eu, face ca prezența noastră în marea familie europeană să fie ireversibilă.
Totuși, nu putem ignora faptul că, în ultima vreme, curentul eurosceptic şi ultranaţionalist câștigă teren. Cât de ferm mai este ataşamentul românilor faţă de proiectul european?
Întrebarea dumneavoastră este foarte bună. La 1 ianuarie 2025 România sărbătorește majoratul apartenenței sale la Uniunea Europeană. Ca orice aniversare, acest moment implică atât bucurie, cât și reflecție. Ce au însemnat pentru România cei 18 ani de integrare europeană? În mod cert, dezvoltare, atât la nivel individual, cât și ca societate. Fondurile, politicile și programele europene au contribuit în mod fundamental la îmbunătățirea vieții românilor. Astăzi, în calitate de cetățeni europeni, avem posibilitatea de a trăi, călători, lucra sau învăța oriunde în Uniunea Europeană, acolo unde ne putem folosi și telefonul mobil, fără plata de taxe suplimentare în roaming. Iar în ceea ce privește fondurile primite, comparativ cu obligațiile sale financiare ca stat membru, România a înregistrat, de la aderarea la Uniunea Europeană și până la 31 octombrie 2024, un sold pozitiv de 65,9 miliarde de euro.
În aceste condiții, vă spun cu toată sinceritatea: RO-EXIT ar fi un dezastru economic şi social pentru țara noastră! De aceea, încă din ianuarie 2024, alături de PES activists România, am lansat o campanie națională, #AntiROEXIT, prin intermediul căreia am pledat inclusiv pentru introducerea în Constituția României a apartenenței la UE și NATO. Pentru că izolarea înseamnă sărăcie, asta e clar! Pe de altă parte, așa cum o arată și datele ultimului sondaj Eurobarometru, majoritatea românilor (56%) au încredere în Uniunea Europeană, procent care ne situează în continuare peste media europeană (51%). După cum vă spuneam și anterior, atunci când vorbeam despre necesitatea de a reflecta, este clar că Uniunea Europeană trebuie să se reformeze. Iar alături de Grupul S&D, pe care am onoarea să-l reprezint în Parlamentul European, susțin transformarea acestui proiect într-unul mai actual și mai apropiat de nevoile reale ale cetățenilor. În acest sens, mă voi implica în continuare, ascultându-i pe oameni și făcând în așa fel încât vocea acestora să fie auzită la nivel european. Este datoria noastră să demonstrăm cetățenilor că soluţia este Uniunea Europeană, iar problema o constituie tocmai izolarea pe care o propun partidele anti-europene.
Ați fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2025, după ce în anii precedenți ați fost raportor al grupului S&D privind bugetul european. Ne puteți detalia puțin prioritățile care vor fi finanțate în 2025 și impactul acestora?
Vă mulțumesc pentru că-mi dați ocazia de a le explica cititorilor dumneavoastră câteva aspecte referitoare la bugetul Uniunii Europene. În primul rând, spre deosebire de bugetele naționale, acesta este orientat în principal spre investiții, generând creștere și oportunități pe întreg teritoriul Uniunii Europene. De acești bani beneficiază fermieri, cercetători, studenți, ONG-uri, întreprinderi, dar și regiuni din toate cele 27 de state membre, inclusiv România. Bugetul pentru 2025 este unul record, aproape 200 de miliarde de euro, cu 6% mai mare decât cel din 2024, ceea ce ne va permite să răspundem mai bine nevoilor cetățenilor fără a tăia din finanțarea programelor-cheie. În ciuda acestei amplori, bugetul Uniunii Europene este relativ mic, fiind comparabil cu bugetul național al Danemarcei, care deservește doar 5,6 milioane de oameni și nu 450 de milioane!
În calitate de negociator-șef pentru bugetul Uniunii Europene am susținut în permanență necesitatea ca Europa să acționeze mai rapid atunci când este nevoie de sprijinul său și sunt mândru că acordul ambițios pe care l-am coordonat şi negociat European a fost adoptat. Concret, am reușit să evit o tăiere prognozată de 1,52 de miliarde de euro propusă de Consiliul UE și chiar să obțin o finanțare suplimentară de 230,7 milioane de euro față de proiectul inițial de propunere al Comisiei. Ne-am concentrat pe programe și politici care vizează îmbunătățirea vieții oamenilor, stimularea competitivității și abordarea provocărilor actuale, inclusiv cercetarea, sănătatea, educația, fermierii tineri, coordonarea schemelor de securitate socială, răspunsul la situații de criză provocate de dezastre naturale, protecția frontierelor, ajutorul umanitar, și mobilitatea militară.
Am obținut creșteri semnificative pentru programul de educație și tineret Erasmus+ (422 milioane de euro) și cel dedicat inovației Orizont Europa (20 milioane de euro). Aș vrea să amintesc în mod special creșterea fondurilor alocate pentru agricultură, precum și recuperarea unor sume consistente care nu au fost cheltuite în anii trecuți, rezultând un total record de 39,9 miliarde de euro pentru Fondul European de Garantare Agricolă, precum și creșterea cu 10 milioane de euro a alocărilor pentru programele dedicate gestionării frontierelor externe ale Uniunii Europene, fonduri care ne vor ajuta în contextul aderării la spațiul Schengen despre care discutam anterior.
După cum spuneam, acest buget ține seama de contextul economic și geopolitic actual și de necesitatea de a răspunde noilor provocări. Și în acest context aș vrea să reiterez că și pe viitor, obiectivul meu și al colegilor din Grupul S&D va fi, în contextul începerii discuțiilor privind viitoarea politică de finanțare europeană, acela de a proteja domeniile tradiţionale precum politica agricolă comună şi politica de coeziune, extrem de importante pentru țara noastră. Noi nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă, pentru că inegalitățile alimentează crizele!
Cei care doresc să discute cu europarlamentarul Grupului S&D o pot face pe e-mail, utilizând adresa victor.negrescu-office@europarl.europa.eu.
Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Politica
