Premierul

Ilie Bolojan

a vorbit despre perspectivele anului 2026. El spune că o să rămână în funcție „cât timp există susținere pentru asata”. De asemenea, șeful executivului îi îndeamnă pe români să-și facă fiecare datoria la locul de muncă, astfel încât economia românească să prospere.

Cât timp mai stă în

funcție

?

„Voi rămâne cât timp e susținere în această funcție. Dar în fiecare zi fac ce e necesar. Sper să fie un an al relansării. Asta înseamnă să aprobăm bugetul, să punem economia pe baze serioase și să îndreptăm lucrurile. Sunt convins că lucrurile se vor redresa”, a spus premierul, la Radio România Actualități.

Perspectiva economică

„Climatul internațional din punct de vedere economic nu e foarte favorabil. Avem acest război din Ucraina, apoi problemele tarifare, cu alte efecte, vedem ce face China cu extinderea ofertei pe piețele europene; prețurile lor sunt competitive. Noi trebuie să facem ce ține de noi să punem economia într-o situație cât mai bună. Acolo unde e nevoie de amorsare să o facem. Să nu ne vindem gazul, așa cum ne vindem cerealele, ci să îl procesăm în România. Avem nevoie de companii și să susținem anumite sectoare”, a concluzionat premierul Bolojan.

Problemele rămân…

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele rămân şi, din cauza acestor probleme care au fost parțial rezolvate până acum, n-a fost o apetență pentru poziția de premier a României, în vara anului trecut. El i-a răspuns președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind deficitul anunțat pe anul 2025, arătând că este cel pe cash și este unul de etapă, iar când se înregistrează și datoriile vom depăși foarte probabil 8%.

„Chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele acestea rămân. Din cauza acestor probleme care au fost parțial rezolvate până acum, n-a fost o apetență pentru poziția de premier a României în vara anului trecut”, a declarat premierul Ilie Bolojan la RRA.

Despre tensiuni în interiorul PNL cu privire la măsurile luate de Guvern, Bolojan a precizat că ”doar în media, doar în zona de speculații, apar astfel de lucruri”.

Eu, în relațiile cu toți colegii mei, nu am constatat acest lucru, dar v-am spus, nu asta este temerea mea”, a subliniat Ilie Bolojan.

Despre declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, cu privire lla deficitul bugetar pe 2025, premierul a precizat că ”deficitul pe 2025, care a fost anunțat, este deficitul pe cash, adică deficitul pe banii efectiv pe care i-am plătit, care însă este un deficit de etapă, pentru că el se finalizează în martie, atunci când se înregistrează și datoriile cu care România, Guvernul sau alte autorități intră în anul următor, adică în 2026”.

„În momentul în care se adaugă și aceste datorii, vom depăși foarte probabil 8%. În 2024, deficitul a fost pe două componente. Prima dată a fost 8,7% pe cash, după care când s-au adunat arieratele și datoriile a devenit 9,3%. Acum suntem la 7,7% și când se vor aduna aceste arierate pe care le are statul, vor fi câteva puncte procentuale, cu siguranță vom avea un deficit mai mare. Pe de altă parte, cu cât ai redus situația mai mult, cu atât efectele pe anul acesta vor fi mai scăzute, pentru că România s-a angajat să ajungă la un deficit de 3% în 2030. Deci noi avem o scară pe care trebuie să coborâm. Dacă ai coborât, de exemplu, două scări într-un an, înseamnă că anul viitor va trebui să faci o coborâre mai mică. Și deci nu este niciun fel de problemă”, a comentat Bolojan.

El a precizat că ”este surprinzător să vezi un partid din coaliție care are și el meritul de a ajunge în această situație, pentru că acest rezultat este un efort de echipă a tuturor miniștrilor, al parlamentarilor care au susținut proiecte de legi”.

Semnal despre „schimbarea lăutarului”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, luni seară, că, dacă va fi necesar, va fi schimbat ”lăutarul”, aluzie la premierul Ilie Bolojan despre care secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat că nu mai respectă playlistul – adică programul de guvernare.

Sorin Grindeanu a declarat, luni seară, la România TV, că a văzut declarația colegului său Claudiu Manda referitoare la premierul Ilie Bolojan și, întrebat dacă va fi schimbat ”lăutarul”, a afirmat: ”Dacă va fi nevoie, da”.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat, la Antena 3, că premierul Ilie Bolojan ”nu cântă de multe ori din același playlist” și susține că ar putea veni un moment în care cei din coaliție ”să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”.

Manda a precizat că playlistul înseamnă programul de guvernare și ceea ce se discută în coaliție.

De asemenea, Sorin Grindeanu a admis că această coaliție ”scârțâie”: ”Sigur că scârție această coaliție și aici nu-i vorba de prim-ministru, aici e vorba și de alte partide din coaliție, în speță de USR”.

Grindeanu s-a referit la acordul Mercosur, care nu a fost discutat în coaliție: ”Nu poți să iei decizii în numele României pe zeci de ani, pe zeci de ani, repet, de acum încolo, fără să explici românilor, nu coaliției, nu PSD-ului, că nu despre asta e vorba, să explici românilor la ce angajezi această țară pe zeci de ani de acum în colo. O fi bine, o fi rău. Nu știu, dar nu e bine să știe românii ?! Despre asta este vorba. S-a luat pe persoană fizică această decizie, persoane fizice, ca să fiu mai corect”.

Președintele PSD a precizat că social-democrații nu au fost singurii care au ridicat această problemă în cadrul coaliției: ”N-am fost singuri în coaliție când am spus că așa ceva este inadmisibil și nu se poate lucra într-o coaliție de patru partide fără să informezi, făra să spui, fără să decizi în cadrul acestei coaliții lucruri care sunt extrem de importante și care nu sunt pe termen mediu și scurt”.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că nu s-a discutat vrodată în coaliție despre acordul de liber schimb cu țările Mercosur și că, deși toată lumea spune că acest acord este unul bun, nimeni nu a explicat coerent ce presupune acest acord. Kelemen Hunor apreciază că ”este o lipsă de respect”, atât față de partidele care asigură majoritatea în Parlament, cât și față de cetățeni.