Politic

Legalizarea și impozitarea prostituției în România: un proiect controversat

Un proiect recent depus în Parlamentul României propune legalizarea și impozitarea prostituției, având ca scop protejarea lucrătoarelor sexuale și combaterea traficului de persoane. Această inițiativă încearcă să aducă în atenție o temă sensibilă și să reglementeze o activitate prezentă în societatea românească, dar desfășurată în prezent într-o zonă gri, fără control și fără protecție juridică adecvată.

Autorul proiectului, deputatul Ion Iordache, a subliniat importanța reglementării acestui domeniu, menționând că legalizarea ar putea aduce beneficii semnificative pentru sănătatea publică și pentru combaterea traficului de persoane. Propunerea este susținută de mai mulți deputați și are ca obiectiv principal protejarea lucrătoarelor sexuale prin controale medicale periodice, proiecție juridică și prevenirea exploatării acestora de către rețelele de traficanți.

Ce prevede proiectul de lege depus în Parlament

Proiectul de lege propune reglementarea și controlul activităților de natură sexuală într-un mod riguros, având în vedere aspectele de sănătate publică, combaterea traficului de persoane și protecția comunității. În acest sens, propunerea include:

Controale medicale periodice obligatorii pentru prevenirea răspândirii bolilor;
Măsuri eficiente pentru identificarea și pedepsirea traficului de persoane;
Reguli stricte privind amplasarea spațiilor destinate activității sexuale, în conformitate cu distanțele stabilite față de școli, parcuri și lăcașuri de cult;
Activitate desfășurată exclusiv de persoane majore, voluntare și autorizate.

Deputatul Ion Iordache a subliniat faptul că state precum Germania, Olanda sau Elveția au adoptat legalizarea prostituției ca o modalitate de a combate traficul de persoane și de a asigura protecția lucrătorilor sexuali. În lipsa unei reglementări clare în România, fenomenul rămâne în zona gri, iar statul nu poate interveni eficient pentru a preveni abuzurile.

Un scurt istoric al prostituției în România

1. Perioada Fanariotă și Primele Reglementări (Sec. XVIII – XIX)

În perioada fanariotă, prostituția era privită ca o problemă de ordine publică și de sănătate, fiind reglementată prin măsuri administrative menite să prevină răspândirea bolilor venerice.

2. „Epoca de Aur” a Reglementării (1859 – 1949)

Prostituția a fost legală și strict supravegheată în perioada interbelică, fiind considerată o activitate profesională reglementată administrativ.

Regulamentul din 1859: Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, apare primul regulament modern pentru femeile publice, care trebuiau să fie înregistrate și să aibă examinări medicale periodice obligatorii;
Casele de Toleranță: Aceste structuri, situate în zone cunoscute precum Crucea de Piatră din București, erau supravegheate strict și plăteau taxe statului;
Regimul juridic: Prostituția nu era considerată infracțiune, ci o activitate reglementată.

3. Perioada Comunistă: Prohibiție și Marginalizare (1949 – 1989)

În perioada comunistă, prostituția a devenit ilegală, iar femeile implicate erau supuse unor măsuri de reeducare sau pedepse penale pentru “parazitism social”.

Decretul 102/1949: Casele de toleranță au fost închise oficial, iar prostituția a devenit ilegală;
Reeducarea: Femeile implicate erau trimise în lagăre de muncă sau închisoare;
Realitatea subterană: Fenomenul a continuat să existe în jurul marilor hoteluri internaționale, fiind monitorizat de Securitate.