Nicușor Dan participă la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, la o zi după prezența la summitul NATO. Agenda discuțiilor și mandatul cu care merge președintele

Nicușor Dan este prezent, joi și vineri, la primul Consiliu European de când și-a preluat mandatul de președinte. Reuniunea are loc la Bruxelles, unde liderii europeni vor discuta despre sprijinul pentru Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, securitatea europeană, competitivitatea economică și relațiile externe ale Uniunii, potrivit Administrației Prezidențiale.

  • Corespondentul HotNews la summitul Consiliului European de la Bruxelles, Laurențiu Ungureanu, va transmite pe parcursul zilei principalele informații de la acest eveniment.

Reuniunea vine la o zi după summitul NATO de la Haga în care aliații s-au angajat să majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărarea comun și despre continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina va fi prezent și pe agenda Consiliului European de la Bruxelles unde șefii de stat și de guvern vor discuta despre continuarea sprijinului pentru Kiev, despre negocierile pentru o pace justă și despre presiunile asupra Rusiei.  

Mandatul cu care merge Nicușor Dan

La acest Consiliu European președintele Nicușor Dan va reafirma, potrivit Administrației Prezidențiale, susținerea României pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

În plus, la solicitarea României, va fi din nou accentuată importanța sprijinului UE pentru Chișinău înaintea Summitului UE-Republica Moldova din 4 iulie și a alegerilor parlamentare din septembrie care vor avea loc în țara vecină.

Orientul Mijlociu va fi un alt punct pe agenda reuniunii. Liderii europeni vor discuta despre riscurile pentru securitate ale programului nuclear iranian, despre criza umanitară din Gaza, dar și despre evitarea unei escaladări regionale. 

Consiliul European va analiza și perspectivele de extindere a Uniunii, în special în Balcanii de Vest, ca urmare a vizitei recente a președintelui Consiliului European, António Costa, în regiune. România sprijină avansarea procesului de extindere, pe baza meritelor proprii ale statelor candidate, precizează Administrația Prezidențială.

Din regiune au statut de candidate state precum Albania, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord sau Muntenegru.

Consiliul European, după summitul NATO 

Discuțiile cu privire la securitate și apărare de la Consiliu vor fi influențate de concluziile summitului NATO de la Haga, care s-a încheiat miercuri. Acolo, liderii statelor membre au decis ca până în 2035 aliații să aloce anual 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Procentul de 5% va fi împărțit în două: 

  • Minimum 3,5% din PIB va fi alocat pentru:
    • cerințele de bază ale apărării
    • atingerea obiectivelor stabilite de NATO privind capabilitățile militare 
    • pregătirea forțelor pentru luptă.
  • Până la 1,5% din PIB va fi direcționat către:
    • protecția infrastructurii critice
    • apărarea cibernetică 
    • pregătirea civililor și reziliență 
    • inovare tehnologică și susținerea industriei de apărare

Fiecare stat membru va trebui să prezinte planuri anuale care să arate într-un mod credibil care sunt pașii pentru a atinge pragul de 5%.

De asemenea, aliații au decis că în calculul cheltuielilor NATO ale statelor membre să fie incluse contribuțiile directe pentru apărarea Ucrainei.

Printr-o declarație comună, liderii au reafirmat unitatea transatlantică, deci implicit continuarea prezenței americane în Europa, a declarat președintele Nicușor Dan la finalul summitului.  

Ce e Consiliul European 

Consiliul European este instituția care reunește liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene – fie președinți, fie prim-miniștri – alături de președintele Comisiei Europene, funcție deținută acum de Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa, fost premier al Portugaliei. De câteva ori pe an, acești lideri se reunesc la Bruxelles. 

Rolul principal al Consiliului European este să stabilească direcția politică generală a Uniunii. Nu adoptă acte legislative, dar trasează marile priorități, cum ar fi politica externă și de securitate a UE. 

Deciziile se iau de regulă prin consens – adică liderii trebuie să cadă de acord – dar în anumite cazuri se poate vota cu majoritate calificată. Numai șefii de stat sau de guvern pot vota.

Articol preluat de pe: Politic Hotnews

EkoNews