„Decrețeii” reprezintă cea mai numeroasă generație a României, cei care s-au născut în perioada 1967-1972, iar noul șef al statului român îi aparține. Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis provin, fiecare, din câte o altă generație. Trăsăturile fiecărei generații în parte sunt sintetizate de istoricul, scriitorul și politologul Stelian Tănase, într-un dialog cu HotNews.

• La rândul lui, sociologul Dani Sandu explică de ce crede că acesta era momentul ca ”decrețeii” să dea un președinte. 

Nicușor Dan are 55 de ani. S-a născut pe 20 decembrie 1969 și este un „decrețel”. El aparține celei mai numeroase generații a României, cea a celor care s-au născut în comunism ”din obligație patriotică”. 

Pentru a crește demografia țării, Nicolae Ceaușescu a adoptat în 1966 Decretul nr. 770 prin care a fost interzis avortul. Ordinul a fost abrogat abia după Revoluția din 1989, dar statistica arată că a produs efect maxim în perioada 1967-1972, când s-au născut peste 2 milioane de copii. 

Sociologul Dani Sandu: „Acum era momentul, era rândul acestei generații”

A întârziat generația „decrețeilor” să dea un lider până acum? „Nu. Nu a întârziat. Decrețeii au produs un mare lider la timpul potrivit, acum. Acum era momentul, era rândul acestei generații”, a afirmat sociologul Dani Sandu, doctor în științe politice la Institutul Universitar European de la Florența. 

„Statistica arată că toți liderii aleși uninominal au vârsta de 55 de ani plus/minus 5 ani. Mai exact, au vârsta cuprinsă între 52-59 ani”, a precizat specialistul pe identitatea socială în comportamentul politic. 

În opinia acestuia, vârsta de 55 ani plus/minus 5 ani la care ajung să fie aleși marii lideri este o constantă. „Este centrul de greutate pentru fiecare generație. Este văzută ca fiind vârsta optimă pentru reprezentare la nivel național. Persoanele în vârstă nu prea votează tineri, iar tinerii nu au nicio problemă în a vota persoane mult mai adulte decât ei. Avem însă și câteva excepții înregistrate recent, cum este gerontocrația de acum din Statele Unite ale Americii”, explică sociologul.

La ce vârstă a fost ales fiecare președinte al României

Aproape toți președinții României postdecembriste, continuă Dani Sandu, s-au încadrat în această statistică,  ”55 ani plus/minus 5 ani”.  „Doar la Ion Iliescu avem o altă dinamică pentru că primul mandat al acestuia a fost prin numire și abia în 1990 a devenit președinte ales.” 

• Ion Iliescu (născut la 3 martie 1930) – 60 de ani în 1990

• Emil Constantinescu (născut la 19 noiembrie 1939) – 57 de ani în 1996

• Traian Băsescu (născut la 4 noiembrie 1951) – 53 de ani în 2004

• Klaus Iohannis (născut la 13 iunie 1959) – 56 de ani în 2014

• Nicușor Dan (născut la 20 decembrie 1969) – 55 de ani 

Generațiile șefilor de stat

În mare, toți președinții postdecembriști sunt asezați simetric, la cam 8-10 ani unul de celălalt. „Teoretic, generațiile se schimbă odată la 10 ani. Eu nu sunt chiar un mare fan al acestei separări, mi se pare cam aleatorie, dar după modelul american am putea spune ca fiecare președinte român provine dintr-o altă generație. Iliescu, născut în interbelic, Constantinescu născut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Băsescu, născut în perioada reconstrucției, Iohannis, în perioada early ‘60s, mai plină de rebeliune”, declară Dani Sandu. 

Sociologul merge mai degrabă pe logica de socializare. „Nu este important când te-ai nascut, ci prin ce ai trecut când ai început să te prinzi cam cum funcționează lumea, politica etc”.

”Din acest punct de vedere, adăugăm câte 15-18 ani la data nașterii. Astfel, se schimbă un pic povestea. Iliescu devine cel socializat în primii ani de dominație comunistă, Băsescu devine cel socializat la începutul anilor ceaușiști, Iohannis s-a socializat în primăvara de la Praga și apoi în decepția austerității, iar Nicușor Dan – mai degrabă socializat la sfârșitul anilor ’80. El a fost primul încă idealist la trecerea spre democrație.”

Despre caracteristicile generațiilor cărora le aparțin cei 5 președinți aleși ai României, HotNews a discutat cu scriitorul, istoricul și politologul Stelian Tănase. El a încercat să rețină ceva din personaj, dar și în ce măsură e reprezentativ pentru generația din care vine. Există riscul generalizării, spune Tănase, însă modelele merită discutate.

Ion Iliescu, n. 1930, „generația comuniștilor activi și devotați”

„Ion Iliescu s-a născut în 1930 și provine dintr-o familie de comuniști ilegaliști. Eu i-am dat dosarul de la SRI despre tatăl său, dar a uitat să-mi mulțumească”, vorbește Stelian Tănase despre primul șef al statului român de după Revoluție. 

Ion Iliescu a avut trei mandate de președinte: 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004. Analistul politic explică faptul că Iliescu a crescut și s-a format odată cu venirea comuniștilor la putere și acest lucru și-a pus amprenta definitiv pe cariera și viața lui. 

„El face parte din generația comuniștilor devotați. A fost un comunist activ, cu funcții de conducere. Când a preluat puterea după Revoluția din Decembrie 1989, Iliescu a făcut un pact cu Armata. Să-l apere ca lider politic în schimbul salvării de la judecată a generalilor. El a fost un gorbaciovist, și-a dorit să implementeze un comunism cu față umană, partid unic, dar visul i s-a spulberat după căderea URSS. El și cei din generația lui nu și-au dorit o Românie de tip occidental.”

Emil Constantinescu, n. 1939, „generația celor care s-au acomodat comunismului”

„Emil Constantinescu a văzut instalarea comunismului și face parte din generația celor care s-au acomodat cu comunismul. L-au acceptat. Ei au fost convinși că comunismul va dura o veșnicie și de aceea nici nu au încercat să se opună lui. Nu ar fi fost bine să te pui cu partidul”, explică Stelian Tănase. 

Constantinescu, continuă analistul politic, a avut o carieră gri, inodoră, incoloră, insipidă. Nu s-a remarcat prin nimic”.

Există priviri multiple asupra administrației Emil Constantinescu. Unii istorici au reținut reușitele. Tănase crede că ”A fost învins de propria incapacitate de a fi un lider politic”. 

Emil Constantinescu a condus România în mandatul 1996-2000. 

Traian Băsescu, n. 1951, prima generație dată de școala de cadre: „Bine pregătiți”

Al treilea președinte al României postcomuniste a fost Traian Băsescu, care a câștigat două mandate consecutive: 2004-2009 și 2009-2014. 

„Băsescu provine din generația primilor absolvenți ai școlii comuniste de cadre. Sunt cei bine pregătiți profesional și aruncați pe piața muncii de Ceaușescu. Sunt tineri cu studii bune”,  a spus Stelian Tănase.

”El a terminat școala de marină și a devenit căpitan de navă pe merit. A dovedit că este un tip inteligent, cu prezență de spirit. Cei din generația lui au surprins când au apărut în spațiul public. Un personaj capabil, un om care s-a impus ca președinte al țării și care continuă să fie prezent în politica românească”. 

Klaus Iohannis, n. 1959, „generația celor neimplicați, loviți de austeritatea anilor 80”

Despre al 4-lea președinte ales de România democrată, care a condus țara în mandatele 2014-2024, Stelian Tănase vorbește în termeni mai duri. 

„Iohannis, o nulitate. Timp de zece ani, România nu a avut un președinte”, spune scriitorul și istoricul. Prima implicare a lui în spațiul public, amintește istoricul Tănase, a fost când a devenit membru, apoi președintele al Forului Democrat al Germanilor din România (FDGR), între 2002-2013. Așa a debutat cariera sa politică, apoi ajunge primar al Sibiului. 

Dar „funcția de șef de stat a fost mult prea mare pentru el”, spune Stelian Tănase. „Nu a înțeles care este menirea unui președinte. A fost un pește pe uscat.”

Generația lui Iohannis, continuă analistul, este a celor cu mentalitate limitată, adică „au absolvit școala, după care s-au retras”. 

„Este generația celor neimplicați”, crede Tănase. „A celor cu orizont mărginit, a celor dezinteresați de spațiul public, care au ales să nu se amestece în nimic. Este o generație cu dimensiune limitată profesional. Bineînțeles că au existat și excepții, nu generalizez”, continuă Stelian Tănase. 

Nicușor Dan, n. 1969, „generația ambițioșilor logici și combativi”

În ceea ce-l privește pe cel mai proaspăt președinte al țării, Stelian Tănase spune că doar timpul ne va arăta cum va evolua reprezentantul „decrețeilor”. 

„Din ianuarie am spus că Nicușor va intra în finala cu George Simion și că va câștiga alegerile. Că românii nu vor înghiți golăneala și că vor prefera discursul onest, curat și sincer”, a spus politologul. 

„Nicușor, care este produs 100% al societății civile, provine dintr-o generație ambițioasă, combativă și cu gândire logică, limpede”, a încheiat Stelian Tănase.

Articol preluat de pe: Politic Hotnews