După revoluția din 1989, care a pus capăt unui regim brutal vechi de 20 de ani și chiar vieții dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, în România au urmat patru președinți. Constantin i-a notat pe toți, relatează The Guardian situația din România, conform Rador Radio România.

“Iliescu, Constantinescu și din nou Iliescu”, a declarat fostul agent al securității, numărându-i pe degete. “Băsescu, și apoi Iohannis. Și, mai exact, pentru ce? Nimic nu s-a schimbat. Nimic, în 35 de ani. Salariile și pensiile sunt prea mici. Alimentele și combustibilul costă prea mult. Ceva trebuia să se întâmple”.

Sorbind o bere în fața unui bar din satul Drăgănești, aflat la o oră distanță de București, Constantin afirmă că un singur om ar fi putut schimba lucrurile. ”Iar acum l-au pus sub interdicție”, spune el. “Așadar, vor continua să ne fure”.

Opinia lui Constantin nu este singulară în acest sat. La alegerile prezidențiale din noiembrie, aproape 600 de oameni de aici (37,2% din electorat) l-au votat pe Călin Georgescu.

De atunci, alegerile au fost anulate din cauza unui presupus amestec al Rusiei, iar Georgescu face obiectul unei anchete penale. Săptămâna trecută, cea mai importantă instanță din România și-a menținut decizia, interzicându-i participarea la reluarea alegerilor din luna mai.

Acum sunt dezgustați chiar și cei care nu l-au sprijinit pe Georgescu.

„Milioane de oameni l-au votat, ar trebui să i se permită să candideze”, afirmă în fața unui magazin Elena Preda, în vârstă de 64 de ani, o juristă pensionară. „Nimic nu s-a găsit împotriva lui. Atât nedreptate mă face să plâng. Uitați-vă la mine, cumpăr lumânări. Jelim democrația”.

În fața tarabei sale cu legume de la marginea șoselei, Ionuț, în vârstă de 55 de ani, oftează: „Nu e ceva normal”, spune el. „Este o dictatură coruptă, care fură. Se părea că un om mai isteț va câștiga, așa că au anulat votul. După care l-au exclus și pe el”.

La câteva ore după ce Curtea Constituțională a confirmat descalificarea lui Georgescu, afirmând că încălcarea legii electorale contravine Constituției României, premierul român, social-democratul Marcel Ciolacu, a postat un mesaj în contul său de pe Facebook.

Ciolacu a spus că speră că verdictul „va reinstaura pacea socială în România”. El a mai adăugat că verdictul judecătorilor a pus astfel capăt unui „episod extrem de încordat și de periculos la nivelul întregii țări” or, acum se va putea reveni la „un climat social normal” și la niște „dezbateri publice civilizate”.

Dacă îi asculți pe alegătorii din Drăgănești, asta pare prea puțin optimist.

Din punct de vedere legal, s-ar putea ca anularea votului și punerea sub urmărire a lui Georgescu să fie un demers corect. Dar, din punct de vedere politic – într-o societate care simte că s-a săturat și că a fost înșelată de clasa politică din România – situația s-ar putea dovedi explozivă.

Primul tur a fost anulat după ce candidatul extremei-drepte obținuse sub 5% în sondajele dinaintea votării, atingând ulterior un triumfător procent de 23% or, potrivit unor documente desecretizate ale serviciilor de informații, a fost dezvăluită o campanie care poartă amprenta unei operațiuni de influențare din partea rușilor.

Documentele, dezvăluite de serviciul român de informații și de Ministerul de Interne, au semnalat 85000 de atacuri cibernetice asupra computerelor din sistemul electoral, identificând totodată cel puțin 25000 de conturi de pe TikTok în așteptare, care, brusc, au început să sporească mesajele lui Georgescu.

Cercetările de până acum relevă indubitabil o campanie rusească, dar fără dovezi.

Din dosare rezultă că așa-zișii influenceri au fost contactați prin intermediari și plătiți ca să difuzeze videoclipurile vizând promovarea campaniei lui Georgescu, precum și faptul că unii oameni din campania sa ar fi fost în relații cu bande de crimă organizată și cu grupări neofasciste.

Fostul agronom – care a declarat că nu a cheltuit niciun ban pentru campania sa – se află acum sub anchetă pentru șase capete de acuzare – declarații false pe tema finanțării, folosirea ilegală a tehnologiei informatice și promovarea unor organizații fasciste. El a respins în mod repetat acuzațiile.

Procurorii investighează alte 21 de persoane în contact cu Georgescu. Printre acestea se află Horațiu Potra, un mercenar, care a pledat pentru o insurecție cu topoare și furci. Potrivit declarațiilor procuraturii, perchezițiile poliției au dus la descoperirea mai multor arme și a milioane de bani în numerar.

Adina Marincea este cercetător la Institutul Elie Wiesel pentru Studiul Holocaustului din România. În biroul său de la București, ea a declarat că se prea poate ca imaculatul Georgescu, în vârstă de 62 de ani, să aibă o „aură de legitimitate”, dar că, fără o prea mare îndoială, el este un „personaj extrem de periculos”.

Georgescu i-a calificat drept eroi pe liderii fasciști din România anilor ’30. Recent, el a salutat în stil evident nazist. „Deținem destule probe ca să-l înscriem în asemenea tradiții”, a declarat dna Marincea. „Uitați-vă numai la ideologia pe care o promovează. La oamenii cu care se înconjoară”.

Ea a mai spus că Georgescu, care a candidat ca independent, „face jocul unei ambivalențe calculate”. Prin aluziile pe care le face, el „se adresează dreptei radicale, promotoarea acestei ideologii”, dar el poate afirma totodată că „nu am vrut să spun asta”. „Or, nu este suficient ca să putem spune că el e un populist sau un oportunist”.

Pentru susținătorii săi – mulți dintre ei considerându-l drept un adevărat Mesia, prin propunerile sale deloc realiste vizând mari reduceri ale impozitelor și locuri de muncă pentru toată lumea – nimic nu justifică excluderea lui. „Nu cred un cuvânt din toate astea”, afirmă Alexandru Ioniță, în vârstă de 25 de ani. „Toate sunt inventate”.

Privindu-și unul dintre copiii săi care se joacă într-un parc din Urziceni – localitate aflată la o jumătate de oră de Drăgănești – Ioniță afirmă că a plecat de-acasă la 14 ani și că, de atunci, ca mulți alți români, a lucrat în străinătate – pe ici, pe colo, la ferme și în fabrici din Franța, Germania și Scoția.

„Nu le doresc asta copiilor mei”, spune el. „Lui Georgescu îi pasă de țara asta, nu de el. El a promis să repună România pe picioare, să reconstruiască tot ce au distrus ceilalți, să readucă diaspora acasă. Dacă e vorba să izbucnească o nouă revoluție, atunci așa să fie”.

Mihaela Măcelaru, 43 de ani, afirmă că Georgescu „ne-a arătat cum să luptăm pentru țara noastră, pentru că noi suntem cu toții un singur popor. El ne-a reunit pe toți. A fost un om bun pentru țara noastră, un om înțelept. Cred că a fost trimis de Dumnezeu. Acum, cine știe?”.

Democrația României este fragilă.

Venitul mediu pe cap de locuitor se ridică la aproximativ o treime din media UE. Alimentele sunt cu 50% mai scumpe decât în urmă cu cinci ani. Aproape o treime din cei 19 milioane de români se află în pragul sărăciei și sunt marginalizați. În ultimii 10-15 ani, aproape 20% din forța de muncă și-a căutat slujbe mai bune în străinătate.

Serviciile publice sunt precare, iar rețeaua serviciilor sociale lipsește cu desăvârșire. După cum afirma un politician de centru-stânga, cei mai mulți cred că „statul nu există ca să îi ajute, ci doar ca să-i pedepsească pe oameni, să creeze greutăți și să îi îmbogățească pe ai săi”.

În același timp, inegalitatea depășește de două ori media la nivel național, deși PIB-ul Bucureștiului pe cap de locuitor îl depășește pe cel din Paris, Berlin, Viena și Stockholm. Iar un îndelungat trecut cu politicieni corupți și incompetenți a scăzut încrederea populației în parlamentari și în miniștri.

În opinia multor observatori, lipsa transparenței la nivel oficial și instituțional nu face decât să toarne gaz peste foc. „E simplu: dacă statul lasă un vid, oamenii sunt nerăbdători să îl umple”, afirmă Ana Dragomir, director de comunicare la “Funky Citizens”, o organizație neguvernamentală.

„Autoritățile noastre au devenit celebre prin lipsa lor de a comunica și de a-și explica deciziile”, spune ea. „Asta lasă un mare vid, care este umplut imediat de teoriile conspirației legate de statul paralel și de o eventuală lovitură de stat”.

Asemenea ipoteze nu apar doar în România. Administrația Trump a prezentat întregul episod drept un atac la libera opinie. Într-un recent discurs, vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a pus sub semnul întrebării faptul că țara „ar împărtășii principiile Americii”. Elon Musk s-a mirat că un judecător „poate pune capăt democrației din România”.

Dragomir consideră că reținerea lui Georgescu de către poliție în vederea unui interogatoriu, luna trecută, e un exemplu ce dovedește faptul că autoritățile au ațâțat inutil un asemenea discurs.

„Nu au explicat de ce”, spune ea. „Fără precizări, fără niște explicații viabile, cu date incorecte. Este vorba despre încredere… Dacă noi nu avem încredere în autorități, asta se datorează faptului că ele nu ni se adresează”.

„De asemenea, acesta este și cazul deciziei Biroului Electoral Central de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale. A fost un demers fără precedent, pe care totuși ei nu l-au comunicat corespunzător și nu l-au explicat corespunzător”, afirmă dna Dragomir. „Asta nu creează decât suspiciuni”.

O absență similară de probe clare, complete și, mult mai important, publice se remarcă și în cazul reluării din luna mai a alegerilor prezidențiale, din care au fost excluși atât Georgescu, cât și o altă candidată de extremă-dreaptă, Diana Șoșoacă, din partea partidului ultranaționalist SOS România, acesteia din urmă interzicându-i-se să participe și în primul tur.

Curtea Constituțională a susținut că diatribele lui Șoșoacă împotriva UE și promoscovite „contravin principiilor democratice”. Instanța a considerat că, în eventualitatea alegerii sale, ea nu va putea susține jurământul prezidențial de a respecta Constituția României și de a apăra democrația.

„Din nou, lipsesc precizări reale în acest sens”, spune Dragomir. „Nu există niște criterii clare, înscrise în lege… Se prea poate ca decizia să fi fost justă. Dar, în acest context, dacă ea nu este complet clară, asta nu face decât să creeze și mai multe tensiuni și altercații. Or, asta este periculos”.

Aceste piedici au făcut ca partidele românești populiste de extremă-dreaptă, care dețin peste o treime din fotoliile parlamentare și care s-au reunit în sprijinul lui Georgescu, să încerce să găsească un candidat înlocuitor.

În cele din urmă, ele au găsit doi – George Simion, din partea Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR), cel de-al doilea mare partid din parlament, și Anamaria Gavrilă, fondatoarea Partidului Oamenilor Tineri (POT), înainte ca Gavrilă să se retragă în cele din urmă.

„Am hotărât să-l sprijinim pe cel care are cele mai multe șanse să câștige”, a declarat ea, miercuri. „Trebuie să depășim cadrul partidelor, după cum a spus și dl Georgescu, trebuie să sprijinim această mișcare ultranaționalistă, oferindu-i toate șansele”.

Sondajele au relevat că Simion s-ar clasa pe primul loc în primul tur, cu aproximativ 30% din voturi la nivel național, dar ar putea fi învins în turul al doilea de primarul de centru al Bucureștiului, Nicușor Dan, care candidează ca independent.

Oricare ar fi rezultatul, campania lui Georgescu a fost „un semnal absolut de deșteptare”, afirmă Victoria Stoiciu, senatoare social-democrată și fostă activistă progresistă. „Nimeni nu a estimat așa ceva or, este clar că el reprezintă un simptom al unor lucruri ceva mai grave”.

Cum inegalitatea este în creștere, prăpastia dintre alegători și politicieni se adâncește, iar „populiștii de extremă-dreaptă profită de aceste resentimente”, mai spune Stoiciu. ”Asta îmi aduce aminte de ascensiunea interbelică a fascismului. A fost vorba despre aceeași percepție a unor elite corupte, aceeași lipsă de contact”.

Ea a mai adăugat că există, de asemenea, și niște factori externi, cum ar fi îndelungatele și susținutele eforturi depuse de Rusia în vederea subminării încrederii. Dar ea recunoaște că politicienii de centru trebuie să se arate „mult mai deschiși, să asculte mai mult și să le vorbească mai mult alegătorilor. Și mai ales, ei trebuie să schimbe de fapt viața oamenilor”.

Este un mesaj care s-a făcut auzit și din Drăgănești. Ștefan, în vârstă de 78 de ani, un mare opozant, afirmă că Georgescu „ar fi trebuit arestat chiar de la început… El este clar un individ dubios”.

Dar chiar dacă Georgescu nu ar fi fost vinovatul, România necesită „absolut și cu disperare o schimbare”.

Aici a intervenit și soția lui Ștefan, în vârstă de 69 de ani. „Trebuie doar să sperăm”, spune ea. „Singura problemă este aceea că nu știm ce să mai sperăm”.

Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Politica