Este panică la Guvern înainte de decizia CCR pe legea pensiilor magistraților. “O soluție favorabilă lui Bolojan nu poate fi decât impusă politic”, spune avocatul Adrian Toni Neacșu.

Panică la Guvern înainte de decizia CCR pe legea pensiilor magistraților

“Contrar mesajelor triumfaliste din presa aliniată și al optimismului exagerat al Guvernului afișat public, Raportul întocmit de președintele CCR Simina Tănăsescu pe legea privind pensiile magistraților a produs exact în aceste cercuri panică.

Dna judecător Simina Tănăsescu este liderul majorității din CCR prezentată ca fiind pro-guvernamentală și care ar garanta că legea va trece fără probleme prin controlul constituționalității.

Raportul, întocmit în timp record, ar fi trebuit să anticipeze o înfrângere a minorității care urma să protejeze aceste pensii de serviciu.

Deși a evitat intenționat să se pronunțe explicit, insistând doar acolo unde se putea reține clar că nu există neconstituționalități, asta făcând parte din strategia președintelui de influențare a unei decizii, Raportul constată clar și fără echivoc aspecte care vor face dificilă adoptarea comodă a unei soluții de respingere integrală a sesizării ICCJ.

Avocatul Adrian Toni Neacșu: “O soluție favorabilă lui Bolojan nu poate fi decât impusă politic”

În al doilea rând, Raportul constată (pct 2.2.5), destul de timid, e adevărat, că modul de calcul al pensiei finale (70% din net, 55% din brutul unei baze de calcul) încalcă întreg cadrul de protecție juridică a independenței justiției stabilit la nivel național (jurisprudența CCR), prin hotărârile CJUE (Hotărârea din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23 și multe altele) sau la nivel european (Cartea europeană privind statutul judecătorilor, Recomandarea Comitetului de Miniștri din 2010). Toate acestea stabilesc un standard pentru rata de înlocuire pentru pensia finală a magistraților, cuantumul acesteia trebuind să fie “cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite în funcție”.

CCR are la dosar datele reale privind rata de înlocuire practicată pentru pensiile magistraților din UE, ca mod de respectare a cadrului juridic de mai sus, acesta mergând de la 65,5%, cel mai mic, în Letonia, până la 100% din net în Portugalia, 100% din brut în Spania, cu o medie în jur de 70-80% din brut (Italia, Austria, Franța, Germania, Belgia, Cipru, Ungaria, Polonia). Redau și eu tabelul la sfârșit.

Acestea sunt cele două elemente care au indus panică în randul specialiștilor constituționali din jurul Guvernului, ceea ce a făcut ca Ilie Bolojan să înțeleagă că o soluție favorabilă lui nu poate fi decât impusă politic.

Dincolo de aceste aspecte, Raportul Simina Tănăsescu este extrem de superficial, tocmai pentru a evita și ocoli dificultățile juridice, insistând doar acolo unde poate trage concluzia clară că criticile ICCJ nu sunt întemeiate.

Întrebări frecvente (FAQ)

Care sunt elementele care au indus panică în jurul deciziei CCR pe legea pensiilor magistraților?

Elementele care au indus panică sunt legate de modul de calcul al pensiei finale și de eliminarea pensiilor de serviciu.

De ce este importantă această decizie pentru magistrați?

Decizia CCR va influența în mod direct pensiile magistraților și modul în care acestea sunt calculate și acordate.

Cum poate fi rezolvată situația creată de Raportul Simina Tănăsescu?

Situația poate fi rezolvată prin implicarea politică și găsirea unei soluții care să fie favorabilă magistraților.

Care sunt consecințele posibile ale unei decizii nefavorabile magistraților?

O decizie nefavorabilă ar putea afecta nivelul pensiilor magistraților și ar putea genera nemulțumiri în rândul acestora.

Cât de mare este presiunea politică asupra acestei decizii?

Presiunea politică este foarte mare, deoarece decizia va avea un impact semnificativ asupra sistemului de pensii al magistraților.

Curtea Constituțională a României

În concluzie, decizia CCR pe legea pensiilor magistraților reprezintă un moment crucial pentru sistemul de pensii al magistraților și pentru independența justiției. Specialiștii din jurul Guvernului sunt în alertă, iar soluția finală va trebui să țină cont atât de aspectele juridice, cât și de presiunea politică existentă.