Proiectul de lege care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților până în 2045, când va ajunge, treptat, la 65 de ani, urmează să fie votat miercuri în plenul Camerei Deputaților.
Comisia de Buget din Camera Deputaților a avizat marți favorabil proiectul cu 25 de voturi „pentru” și 3 abțineri. Atât parlamentarii puterii, cât și cei ai opoziției au fost de acord că este nevoie de modificările aduse de proiectul propus de coaliția de guvernare.
În final, și comisia pentru Muncă a dat raport favorabil pentru adoptarea proiectului, cu majoritate de voturi și 5 abțineri. Miercuri, 23 aprilie, legea urmează să fie votată în Camera Deputaților.
Reprezentanții USR din Comisia pentru Muncă spun însă că proiectul de lege este doar un truc de campanie.
„Legea este doar un truc electoral pentru că are în interiorul ei trucuri pentru a o face neconstituțională”, a spus Oana Țoiu, deputată USR, membră a comisiei de Muncă. De aceeași părere este și colegul ei de partid, deputatul Alin Stoica.
Reacția acestora vine după ce USR a depus o serie de amendamente la proiectul de lege, ce au fost respinse de comisii. Potrivit unui comunicat al partidului, scopul acestor amendamente era acela de „a corela articolele din proiectul de lege cu deciziile de până acum ale CCR“.
Amendamentele USR, respinse
Printre amendamentele se numără eșalonarea vârstei standard de pensionare, astfel încât creșterea graduală a vârstei de pensionare să fie predictibilă.
În forma actuală, diferențe de un singur an între doi magistrați duc la o diferență de până la 16 ani când vine vorba de momentul pensionării, transmite USR, ceea ce intră în contradicție cu o decizie a Curții Constituționale.
USR propune și ca pensia magistraților să fie cel mult egală cu indemnizația de încadrare netă din ultima lună de activitate, fără să fie luate în calcul alte venituri cum ar fi sporuri sau bani pentru concediul neefectuat.
„Coaliția PSD-PNL a dat măsura dorinței sale de a rezolva situația pensiilor speciale ale magistraților: ZERO! Este un demers pur electoral. Deși au avut ocazia să corecteze proiectul de lege adoptând amendamentele USR, au ales să meargă în continuare cu o propunere vădit neconstituțională”, declară deputatul USR Alin Stoica, membru al Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților.
Reprezentanții partidului au transmis că vor susține amendamentele și în ședințele de plen, atât în Camera Deputaților, cât și la Senat.
Ce prevede legea
Liderii coaliției PNL-PSD-UDMR-Minorități au depus la începutul lunii un proiect de lege care propune creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor, procurorilor, magistraților de la CCR și Înalta Curte și a personalului de specialitate juridică de la începutul anului viitor și scăderea plafonului de calcul la 65% din venituri.
Proiectul de lege a fost depus după ce candidatul coaliției, Crin Antonescu, spune că le-a cerut liderilor într-o ședință a coaliției să modifice legea astfel încât magistrații să se pensioneze în viitor la 65 de ani, „precum toți cetățenii”.
El a argumentat solicitarea prin faptul că în acest moment „cel puțin 230 de milioane de euro sunt blocați în PNRR”.
Astfel, noul proiect introduce o nouă prevedere, aceea că judecătorii trebuie să aibă 48 de ani atunci când ies la pensie, nu doar cei 25 de ani de vechime, așa cum prevede legea acum.
Proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe motiv că iniţiativa legislativă „are potenţialul de a submina grav funcţionarea sistemului judiciar”, în principal prin afectarea resurselor umane, că Executivul European nu a solicitat în niciun fel modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor și că modificare legii nu are nicio justificare.
Dacă legea depusă la Parlament va fi adoptată, începând cu anul 2026 vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat, până în anul 2045, când vârsta la pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani:
Mai mult, proiectul prevede și scăderea plafonului de calcul de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înaintea pensionării. Scopul este să reducă decalajul dintre „pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, potrivit proiectului.
Guvernul a renunțat, în luna martie, la impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, precum pensiile magistraților, polițiștilor și militarilor, în acord cu decizia Curții Constituționale din luna decembrie a anului trecut. Astfel, s-a revenit la cota unică de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul neimpozabil de 3.000 de lei, exact ca în sistemul public de pensii bazat pe contributivitate.
În acest moment, 230 de milioane de euro din PNRR sunt blocați pentru că România nu a făcut reforma pensiilor speciale.
Articol preluat de pe: Politic Hotnews
