Un raport recent al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din SUA acuză Uniunea Europeană, în special Comisia Europeană, de crearea unui mecanism de presiune asupra marilor platforme online, afectând libertatea de exprimare la nivel global, inclusiv în Statele Unite. Documentul, intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a”, analizează cum legi și reglementări străine influențează companiile să cenzureze discursul online.

Cheie Din Raport

• Alegerile prezidențiale din România din 2024 sunt prezentate ca un studiu de caz, unde acuzațiile de influență rusă și anularea primului tur au fost folosite pentru a intensifica presiunile asupra platformelor.
• TikTok susține că nu a găsit dovezi pentru o campanie coordonată de 25.000 de conturi asociate candidatului Călin Georgescu, în ciuda solicitărilor autorităților române și ale Comisiei Europene.
• Raportul critică modul în care Digital Services Act (DSA) al UE ar fi fost „instrumentalizat” pentru a impune moderări agresive, cu efecte extrateritoriale.
• ONG-uri, descrise ca fiind „de stânga și pro-cenzură”, ar fi jucat un rol în transmiterea unor solicitări prioritare de cenzură către platforme.
• Autorii susțin că aceste presiuni au determinat modificări globale ale regulilor de moderare, încălcând libertatea de exprimare a americanilor.

România, Un Studiu De Caz Pentru Cenzură

Raportul subliniază că alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024 au fost un punct central al investigației. După anularea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională, pe fondul acuzațiilor serviciilor de informații privind o presupusă susținere a candidatului Călin Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok, platforma ar fi negat existența unor astfel de dovezi. În răspunsurile către Comisia Europeană, TikTok a declarat că nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi pentru o rețea coordonată de 25.000 de conturi, așa cum au susținut autoritățile române.

Presiunea Bruxelles-ului și Anchetă DSA

Documentul detaliază cum Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra TikTok, inclusiv prin discuții informale și o investigație formală deschisă în baza Digital Services Act (DSA). Raportul menționează că TikTok a fost de acord să cenzureze conținutul care include termeni precum „lovitură de stat” și „război” pentru a „atenua riscul de narațiuni dăunătoare”, dar aceste măsuri nu au fost considerate suficiente de către Comisie.

Solicitări Neformale și Cereri Agresive

Raportul acuză autoritățile române că ar fi formulat solicitări de eliminare a conținutului „în afara procesului formal” DSA, descriind o „abordare foarte informală” care ar fi generat reticență din partea TikTok din cauza riscului de „influențe politice” și de „eliminare nejustificată a conținutului legal”. Au existat cereri specifice, precum eliminarea tuturor materialelor care conțin imagini cu Călin Georgescu, refuzate de platformă pe motive de libertate de exprimare.

Rolul ONG-urilor și Urmările Globale

Raportul evidențiază rolul fact-checkerilor „aprobați” de Comisie, care ar beneficia de un „sistem de răspuns rapid” pentru a transmite solicitări prioritare de cenzură. Aceste entități sunt descrise ca fiind „de stânga și pro-cenzură”. Autorii susțin că presiunile europene au determinat platformele să își modifice regulile de moderare la nivel global, „încălcând astfel în mod direct libertatea de exprimare online a americanilor în Statele Unite”. Episodul românesc este prezentat ca un exemplu de escaladare a acestor intervenții în perioada electorală, iar DSA ar fi fost „instrumentalizat” pentru a împinge platformele spre moderări mai agresive.

Reacția Uniunii Europene

Articolul menționează că există o „REACȚIE DURĂ A UNIUNII EUROPENE” la acest raport, însă detaliile acesteia nu sunt prezentate în secțiunea furnizată.