Partidul Social Democrat (PSD) a emis un comunicat de presă în care exprimă opoziția față de tăierile salariale “fără excepții” din sistemul bugetar, susținând că aceste măsuri ar putea avea consecințe grave în sectoarele critice. Social-democrații consideră că politica simplistă de austeritate ar trebui abandonată în favoarea unor reforme structurale adecvate realităților sociale și economice din România.

PSD avertizează că tăierile salariale la nivel general nu reprezintă o reformă și ar putea duce la blocaje semnificative în sectoarele esențiale din sistemul bugetar. Partidul subliniază că introducerea ideologiei “fără excepții” în sistemul de Sănătate ar putea afecta grav funcționarea spitalelor publice și implicit viața și sănătatea cetățenilor.

În plus, PSD argumentează că reducerile salariale nu ar trebui aplicate instituțiilor sau ministerelor care au fost deja reorganizate, deoarece aceste măsuri le-ar pune în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile de bază.

Opoziția miniștrilor de la Sănătate și Agricultură

Reacția PSD vine în contextul în care miniștrii din Guvernul Bolojan, membri PSD, au exprimat nemulțumirea față de măsurile de reducere a cheltuielilor din administrația publică. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că ministerul pe care îl conduce a suferit deja o reorganizare care a condus la economii semnificative și că o nouă tăiere ar afecta funcționarea acestuia.

De asemenea, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a declarat ferm împotriva reducerii cu 10% a salariilor din sistemul medical, argumentând că această abordare contabilă nu ia în considerare particularitățile sistemului de sănătate și ar putea pune în pericol viețile pacienților.

Prevederile reformei administrației

Proiectul de reformă a administrației publice propune reduceri semnificative de personal la nivel central și local, inclusiv eliminarea unui număr mare de posturi de consilieri personali și o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal fără a afecta salariile de bază. În plus, se prevede o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Actul normativ este justificat de necesitatea reducerii deficitului bugetar conform angajamentelor asumate de România. Economii semnificative sunt estimate pentru anii următori, iar proiectul vizează și modificări ale Codului Administrativ pentru a asigura o administrare eficientă a resurselor publice.

Citește și

Cum arată reforma Guvernului Bolojan în administrația publică: Lista tăierilor de posturi