Actuala reașezare geopolitică nu înseamnă destrămarea relației transatlantice, iar NATO rămâne principalul pilon al securității europene, afirmă Valentin Naumescu, consilier pentru afaceri europene al președintelui Nicușor Dan, într-un interviu acordat HotNews. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare, însă fără a rupe legătura strategică cu Statele Unite.
Naumescu subliniază că securitatea este tema centrală a politicii externe a României și că orientarea strategică a țării rămâne neschimbată: NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu SUA.
Invazia Rusiei și „sfârșitul iluziilor” pentru Europa
Consilierul prezidențial afirmă că războiul declanșat de Rusia în Ucraina a produs un șoc strategic în Europa, punând capăt unei perioade de dependență energetică și de subestimare a riscurilor de securitate.
„Am spus în multe alte ocazii că invazia Rusiei în Ucraina a reprezentat un declic major. Un moment de sfârșit al iluziilor, care, din păcate, au alimentat mulți ani, trebuie să o spunem cu luciditate, relația unor state vest-europene cu Federația Rusă, în pofida semnalelor și avertizărilor care veneau de la țările de pe flancul estic – Polonia, România, statele baltice. Din păcate, Europa a funcționat multă vreme în inerție și a continuat să finanțeze indirect, prin contractele uriașe din domeniul hidrocarburilor, mașinăria de război a Rusiei, care era în pregătire.
Dar, momentul februarie 2022 a însemnat o trezire, toți liderii europeni reprezentativi au declarat acest lucru. Franța, Germania au înțeles că s-au înșelat, că partenerii și aliații est-europeni au avut tot timpul dreptate. A început un proces nu doar de conștientizare, dar și de creștere a finanțărilor în domeniul industriei de apărare, de pregătire a unor instrumente noi, de dezvoltare a unor instrumente care nu erau înainte prezente la nivelul UE și care au apărut acum, în ultimii ani, în premieră. De exemplu, avem pentru prima dată un comisar pentru Apărare. Avem instrumente financiare majore, care își propun să relanseze industria de apărare. Este foarte cunoscut în România programul SAFE, de 150 de miliarde de euro (n.r. prin care România a primit de la Comisia Europeană o alocare de 16,68 de miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru după Polonia).
Sunt și alte inițiative importante. A fost lansată, anul trecut, o foaie de parcurs, Defense Readiness 2030, pentru pregătirea apărării până în 2030. Conform acestei foi de parcurs, s-au identificat patru programe-fanion, dintre care două sunt absolut prioritare și esențiale pentru noi, Eastern Flank Watch și programul European Drone Defense Initiative, care, repet, sunt prioritare și trebuie operaționalizate până la sfârșitul anului 2028.
A avut loc deja un summit în decembrie la Helsinki, un summit al statelor UE de pe flancul estic, care exact asta și-a propus, operaționalizarea programului Eastern Flank Watch și integrarea lui, nu doar bugetară, dar și politică, asumarea de către întreaga Uniune Europeană. Ceea ce s-a întâmplat ulterior, prin inserția acestor concluzii în declarația finală de după Consiliul European din decembrie. Așadar, sunt multe lucruri pe care Uniunea Europeană le face în ultimii ani, dar trebuie să recunoaștem că s-a pornit de la un nivel accentuat de nepregătire, de iluzii, de confort, în care s-a stat sub umbrela de securitate a Statelor Unite ale Americii vreme îndelungată. Și de abia acum, aliații europeni din NATO au început să conștientizeze și să-și dezvolte capacități de apărare proprii. Cel mai mare risc pe care vrem să îl evităm este să nu cădem de la forța dreptului la dreptul forței. Pentru că asta a dorit, de fapt, Putin și asta a vrut să arate prin invazia lui în Ucraina”, a spus Naumescu.
„Rolul SUA rămâne esențial” pentru apărarea Europei
Naumescu consideră că Europa nu este încă pregătită să-și asigure singură apărarea convențională și că sprijinul american rămâne indispensabil, chiar dacă europenii trebuie să-și asume mai mult.
„Nu suntem încă în punctul în care europenii să se poată apăra singuri de amenințarea rusească, dar demersurile sunt deja pornite. Ar mai fi nevoie de cel puțin câțiva ani, Uniunea Europeană își propune ca, în 2030, dacă aceste programe funcționează perfect, să ajungă să fie pregătită în domeniul apărării convenționale, pentru că aici este, de fapt, discuția cu aliații americani. În ceea ce privește umbrela de securitate nucleară, lucrurile sunt clare. Statele Unite vor continua să asigure această umbrelă de securitate, dar au spus că este momentul pentru ca europenii să-și asume principala responsabilitate a apărării convenționale a Europei.
Aici, de fapt, Europa mai are nevoie de câțiva ani și de voință politică pentru a implementa proiectele bune pe care deja le are. Dar, realist vorbind, nu suntem încă în punctul în care să putem spune că securitatea europeană poate fi concepută fără participarea și contribuția strategică a Statelor Unite ale Americii”, a continuat consilierul prezidențial.
NATO, singurul furnizor „pregătit” de garanții de securitate
Naumescu punctează că, în arhitectura actuală, NATO rămâne cadrul operațional capabil să ofere garanții de securitate, în timp ce UE își construiește abia acum instrumentele de apărare.
„România, din fericire, și-a atins deocamdată ținta pe care o avea anul trecut, am cheltuit 2,17% pe apărare, pentru anul acesta înțeleg că ținta în viitorul buget va fi undeva spre 2,7%, deci suntem pe un trend ascendent. Nu e vorba însă numai de bani aici, pentru că Uniunea Europeană a avut și are bani, a avut forță financiară. E vorba și de o voință politică, până la urmă, și de capacitatea de a găsi cele mai bune soluții, pentru că vorbim, totuși, de o apărare colectivă a Europei.
În acest moment, singura organizație care a fost construită, pregătită, echipată, pentru a furniza garanții de securitate este NATO. UE nu a fost creată pentru a oferi garanții de securitate. Ea nu este un furnizor explicit de garanții de securitate, pentru că nu este în ADN-ul ei, în tratatele fondatoare ale Uniunii Europene. Acestea au apărut într-o lume și într-o ordine transatlantică în care Statele Unite furnizau, cum spuneam, umbrela de securitate și exista un anumit confort al democrațiilor europene de a investi în prosperitate, în politici economico-sociale.
Or, acum, semnalul aliaților americani este foarte clar: ocupați-vă de propria apărare convențională. Nu doar financiar, asumați-vă mai mult”, a declarat consilierul prezidențial.
„NATO nu se rupe”
Naumescu spune că documentele strategice americane tratează realist amenințarea rusă și capacitățile agregate ale aliaților, insistând că relația transatlantică rămâne funcțională.
„Rusia va rămâne o amenințare persistentă, dar gestionabilă pentru aliații estici ai NATO. Rusia întâmpină dificultăți politice, dificultăți economice și demografice importante, dar încă se dovedește că are resurse de a purta un război pe termen lung. Rusia nu are capacitatea de a pretinde și de a obține hegemonie europeană.
Potrivit acestui document, aliații non-US ai NATO au o capacitate financiară de aproximativ 13 ori mai mare decât a Rusiei, o populație de aproape patru ori mai mare și, nu în ultimul rând, un potențial militar latent mai mare decât al Federației Ruse. În aceste condiții, Statele Unite nu văd posibilă obținerea unei hegemonii a Rusiei asupra continentului european. Pe de altă parte, Statele Unite spun foarte clar: noi vom rămâne în NATO, NATO nu se va rupe, Statele Unite vor avea un rol vital în continuare în NATO, chiar dacă va fi un sprijin mai limitat în ceea ce privește apărarea convențională și vor furniza, în principal, umbrela de securitate nucleară.
Acestea sunt lucruri foarte concrete, care ne arată că alianța transatlantică nu se rupe, NATO nu se rupe, atât Europa cât și Statele Unite au nevoie în continuare de o relație transatlantică funcțională și puternică.
Să nu r
Sursa Articol: Stiri pe Surse Politica
Poza preluata de pe: Stiri pe Surse Politica
