Stelian Bujduveanu Investigat de EkoNews.ro asupra Posibilelor Fapte de Abuz în Serviciu.

Stelian Bujduveanu abuz in serviciu: În haosul administrației bucureștene, unde corupția pare să fie regula, nu excepția, investigația noastră expune un sistem putred de abuz în serviciu. Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Primăriei Municipiului București (PMB), este vizat direct de această anchetă jurnalistică, fiind acuzat de folosirea puterii publice pentru a proteja și propulsa „firme de casă” în domeniul publicității stradale. Întârzieri deliberate, tratamente preferențiale flagrante și un amestec toxic între comunicarea oficială și propaganda politică – toate acestea sabotează egalitatea și transparența, lăsând operatorii onești în derivă. Acest scandal potențial erodează nu doar încrederea publică, ci și bugetul local, favorizând câțiva privilegiați în detrimentul tuturor.

Stelian Bujduveanu cel care face abuz in serviciu si este reprezentant al PNL, a preluat funcția de viceprimar al Capitalei în ianuarie 2025, iar din mai 2025 a devenit primar general interimar, după ce fostul primar Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Cu o experiență declarată de peste 10 ani în administrație, Bujduveanu se poziționează ca un potențial candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei programate pe 7 decembrie 2025. Totuși, suspiciunile de abuz în serviciu îl plasează în centrul controverselor, cu acuzații de prioritizare selectivă a unor companii pentru a-și maximiza vizibilitatea politică. Această investigație îl vizează direct, analizând indicii de favoritism și lipsă de transparență în mandatul său interimar, care ar putea influența cursa electorală.

1. Ce Investigăm: Expunerea Brutală a Inechităților Administrative

Operatorii din piața publicității stradale urlă de furie: cererile lor pentru avize de montare a steagurilor direcționale pe stâlpii de iluminat sunt îngropate în birocrație, în timp ce proiecte identice, ale unor entități cu legături dubioase la administrație, zboară prin procese. Documentele pe care le-am răscolit arată clar această discriminare: unii așteaptă luni întregi, alții primesc undă verde peste noapte. Acest mecanism pervers transformă funcția publică într-o unealtă pentru interese private, călăuzind egalitatea de tratament sub roți.

Operatorii independenți pierd contracte, bani și nervi, în timp ce „firmele de casă” – acele entități recurente în relațiile cu PMB – prosperă nestingherite. Este un atac direct la concurența loială, unde vizibilitatea publică a unor beneficiari pare să fie biletul de intrare la tratament VIP. Publicitatea stradală, un motor economic care ar trebui să aducă venituri egale pentru toți, devine un teren de joacă pentru protejați. Și cine suferă? Cetățenii, care plătesc taxe pentru un sistem disfuncțional, și economia locală, sufocată de monopoluri informale.

Această investigație taie direct la rădăcină: de ce unii sunt blocați, iar alții accelerați? Lipsa de transparență nu e o greșeală, ci o strategie. Operatorii raportează dosare înghețate fără explicații, în timp ce concurenții cu conexiuni obțin avize ca pe bandă. Este timpul să expunem acest joc care afectează nu doar business-ul, ci și integritatea administrației bucureștene, sub conducerea interimară a lui Stelian Bujduveanu.

2. Mecanismul favorizării: cum se distruge egalitatea de tratament

Favorizarea nu e un accident, ci un posibil mecanism. Dosare similare ajung să primească tratamente opuse: unele rămân în așteptare, altele sunt accelerate fără explicații publice. Fără un algoritm de prioritizare public, decizia administrativă poate deveni opacă, iar deciziile informale pot „alege” câștigătorii. Trasabilitatea suferă: registre greu de urmărit, note juridice care nu sunt publicate, trasee de semnături greu de reconstituit. Rezultatul perceput de operatori: arbitrar și suspiciuni persistente de abuz.

Indicatori de risc (consemnați în sesizările primite și în documentele revizuite):

• Lipsa răspunsurilor motivate – cereri lăsate fără răspuns în termenele legale.
• Prioritizări neexplicate – campanii ale unor beneficiari recurenți trec mai repede, fără justificare publică.
• Coincidențe între vârfuri de comunicare oficială și promovări online – necesită clarificări privind sursa plăților și etichetarea.
• Minimalizarea controalelor – justificări generale în locul analizelor punctual-documentate.
• Rezistență la transparență – acces dificil la registre, note și criterii.

Precizare importantă (acuzații neconfirmate independent): surse din administrație afirmă că, într-o audiență de pe vremea când era viceprimar, Stelian Bujduveanu ar fi declarat: „PMB nu are nevoie de bani, pentru că are 2% din PIB european”. Redacția nu a putut verifica independent veridicitatea citatului până la publicare. Dacă s-ar confirma, declarația ar ridica semne de întrebare privind raportarea la resursele publice și transparența financiară. Am solicitat oficial un punct de vedere și așteptăm documente ori transcrieri care să clarifice contextul.

Concluzie de etapă: acest mecanism erodează egalitatea de tratament. O soluție imediată ar fi implementarea unui protocol online de urmărire a dosarelor, cu stadii la zi, criterii publice și motivări publicabile pentru fiecare decizie.

3. Comunicare instituțională vs. promovare politică: standarde ignorate

Delimitarea dintre comunicarea instituțională și promovarea politică este un standard de integritate administrativă. Instituționalul trebuie să informeze, nu să creeze avantaje electorale. În București, semnalările primite indică un amestec: conturi oficiale și personale folosite alternativ, promovări online fără etichetare completă și lipsă de claritate privind resursele folosite. Când această delimitare dispare, beneficiarii recurenți pot câștiga un plus de vizibilitate în piața publicității stradale, iar concurența este distorsionată.

Standardele minime pe care le reiterăm:

1. Separarea strictă a conturilor și a identităților vizuale instituționale de cele personale/politice.
2. Etichetare conform AEP pentru orice promovare, cu trasabilitate financiară (contracte, facturi, rapoarte).
3. Interdicție de a folosi resurse publice (personal, echipamente, canale oficiale) pentru comunicare cu valoare politică.
4. Arhivă publică a materialelor difuzate, cu indicarea surselor de finanțare.

Această zonă gri afectează încrederea și poate crea avantaje nemeritate. În lipsa unor răspunsuri documentate, rămâne o strategie percepută de acumulare de capital simbolic în proximitatea unor decizii administrative cu impact în piața publicității.

Demersurile noastre: am transmis solicitări oficiale către PMB și către cabinetul primarului general interimar și am depus patru cereri de audiență în patru luni consecutive. Până la data publicării, nu am primit răspuns. Rămânem deschiși oricărui punct de vedere ON THE RECORD și vom publica integral documentele care clarifică separația dintre comunicarea instituțională și cea politică, criteriile de prioritizare, notele și traseele de semnături.

4. Abuz în serviciu – ipoteza care trebuie verificată

Abuzul în serviciu (art. 297 Cod penal) presupune îndeplinirea/neîndeplinirea unui act contrar legii, cu vătămarea drepturilor/intereselor legitime ori producerea unui prejudiciu. În baza documentelor și a sesizărilor analizate, ipotezele de lucru care îl vizează pe Stelian Bujduveanu, în calitate de primar general interimar, sunt următoarele (de verificat de autorități):

• Întârzieri în soluționarea cererilor, cu posibila încălcare a OG 27/2002 (petiții) și OUG 57/2019 (Codul administrativ – celeritate, bună-credință);
• Prioritizări selective, în lipsa unor criterii publicate și aplicate unitar;
• Posibil amestec de resurse publice în comunicări cu valoare politică (necesită clarificări privind etichetarea/finanțarea);
• Beneficii necuvenite percepute pentru „firme de casă”.

Nu formulăm vinovății ca fapt; cerem anchete rapide și acces la registrele DGUT, la etichetările/rapoartele AEP, precum și verificări ANI privind eventuale conflicte de interese. Ignorarea acestor piste ar alimenta suspiciunea de disfuncție la nivel înalt.

5. Instituții și documente-cheie: unde pot fi probatoriile

• PMB / DGUT – Serviciul Publicitate Stradală: registrele, notele juridice, referatele tehnice, traseele de semnături; criteriile de prioritizare.
• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP): etichetarea comunicărilor online, finanțarea și rapoartele aferente (dacă există).
• Agenția Națională de Integritate (ANI): posibile conflicte de interese/incompatibilități.
• Consiliul Concurenței: acces nediscriminatoriu la infrastructuri publice (tratament egal între operatori).
• Curtea de Conturi: posibile venituri neîncasate ori cheltuieli nejustificate la nivel municipal.
• I.S.C.: legalitatea lucrărilor (dacă sunt incidente).
• Corpul de Control al Prim-ministrului: coordonare de control administrativ.

Stare la zi a dialogului instituțional: solicitările noastre ON THE RECORD către PMB au rămas fără răspuns; patru cereri de audiență transmise în patru luni – nesoluționate. Surse din piață susțin că prioritizările ar urmări vizibilitate politică, iar dosare pregătite ar fi rămas nesemnate o perioadă îndelungată; afirmații neconfirmate independent pe care le supunem verificării documentare. Publicăm integral orice replică sau act oficial primit.

6. Întrebări ON THE RECORD pentru Stelian Bujduveanu

1. De ce cereri similare în publicitatea stradală apar cu timpi de soluționare profund diferiți în mandatul dvs. interimar?
2. Unde sunt publicate criteriile de prioritizare și cum sunt aplicate uniform?
3. Cine a finanțat promovările online legate de activitatea dvs. și cum au fost etichetate conform AEP?
4. Au fost folosite resurse PMB (personal, echipamente, canale oficiale) pentru comunicări cu valoare politică? În ce temei?
5. Ce garanții oferiți că operatorii percepuți drept „firme de casă” nu beneficiază de tratament preferențial?
6. Veți publica integral registrele, notele și traseele de semnături aferente dosarelor relevante (cu anonimizări acolo unde legea impune)?

7. Cadru legal pe scurt

• Art. 297 Cod penal – abuz în serviciu (posibil incident); Art. 301 – folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane; Legea 78/2000 – fapte asimilate (folosirea funcției/autoritatea în scop nepermis).
• OUG 57/2019 – legalitate, imparțialitate, transparență, celeritate, bună-credință.
• Legea 334/2006 + normele AEP – publicitate politică online: etichetare și trasabilitate financiară.
• Legea 544/2001 – acces la informații de interes public (registre, note, trasee).
• OG 27/2002 – termene și răspunsuri motivate la petiții.
• Legea 185/2013 / HCGMB 488/2018 – regimul mijloacelor de publicitate pe domeniul public (soluții individualizate, motivate).

8. Ce solicităm autorităților (măsuri imediate)

• Publicarea criteriilor de prioritizare și a stadiilor dosarelor, cu actualizări periodice.
• Audit al comunicărilor online: etichetare, finanțare, delimitare instituțional vs. politic.
• Verificări ANI privind potențiale conflicte de interese/incompatibilități.
• Asigurarea accesului nediscriminatoriu la infrastructurile publice utilizate în publicitatea stradală.

9. FAQ: Abuz în Serviciu și Favorizarea „Firmelor de Casă” în Publicitatea Stradală – Cazul Stelian Bujduveanu

1. Ce investighează acest articol? Articolul expune suspiciuni de abuz în serviciu la Primăria Municipiului București (PMB), sub conducerea interimară a lui Stelian Bujduveanu. Se concentrează pe întârzieri deliberate în avizarea publicității stradale, prioritizări selective pentru „firme de casă” și amestecuri între comunicarea instituțională și propaganda politică, afectând egalitatea de tratament și transparența.

2. Cine este Stelian Bujduveanu? Stelian Bujduveanu este primarul interimar al PMB, reprezentant PNL, care a preluat funcția în mai 2025 după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte. Cu experiență în administrație, el este vizat direct de acuzații de favoritism, potențial pentru a-și maximiza vizibilitatea politică înainte de alegerile din decembrie 2025.

3. Ce sunt „firmele de casă”? „Firmele de casă” se referă la companii cu relații recurente sau conexiuni dubioase la administrație, care ar beneficia de tratament preferențial în avizarea publicității stradale, cum ar fi steaguri pe stâlpi de iluminat, în detrimentul operatorilor independenți.

4. Care sunt indicatorii de risc menționați? Indicatorii includ: lipsa răspunsurilor motivate la cereri, prioritizări neexplicate, coincidențe suspecte între comunicări oficiale și promovări sponsorizate, minimalizarea controalelor legale și rezistență la transparență (acces blocat la registre și note). O declarație atribuită lui Bujduveanu ca viceprimar – „PMB nu are nevoie de bani, pentru că are 2% din PIB european” – amplifică suspiciunile de neglijență financiară.

5. A fost solicitat un punct de vedere oficial? Da, redacția EkoNews.ro a transmis multiple solicitări oficiale către cabinetul lui Bujduveanu, cerând clarificări despre întârzieri, criterii de prioritizare și acces la documente. Până la 22 octombrie 2025, nu s-a primit niciun răspuns, ceea ce ridică suspiciuni de obstrucționare.

6. Ce cadre legale sunt invocate? Articolul citează art. 297 Cod Penal (abuz în serviciu), art. 301 (favorizare), Legea 78/2000, OUG 57/2019 (transparență și celeritate), Legea 334/2006 (publicitate politică), Legea 544/2001 (acces la informații) și altele, subliniind încălcări posibile ale egalității și transparenței.

7. Ce instituții sunt implicate în verificări? PMB/DGUT pentru registre și avize; AEP pentru etichetare publicitară; ANI pentru conflicte de interese; Consiliul Concurenței pentru acces nediscriminatoriu; Curtea de Conturi pentru venituri neîncasate; I.S.C. pentru legalitatea lucrărilor; Corpul de Control al Prim-ministrului pentru coordonare.

8. Ce solicită articolul de la autorități? Publicarea criteriilor de prioritizare, audit al comunicărilor sponsorizate, verificări pe conflicte de interese și asigurarea accesului nediscriminatoriu la infrastructuri publice pentru a opri potențialul monopol.

9. Respectă articolul prezumția de nevinovăție? Da, folosim termeni precum „posibile”, „indicii” și „suspiciuni”. Nu stabilim vinovății, ci semnalăm direcții de verificare. Orice drept la replică va fi publicat integral.

10. Drept la replică & transparență

Invităm Stelian Bujduveanu și PMB/DGUT să transmită puncte de vedere ON THE RECORD și documente justificative (registre, note, trasee de semnături, clarificări AEP).

Le vom publica integral.
Contact redacție: investigatii@ekonews.ro
Departamentul de Investigație Jurnalistică Independentă – EkoNews.ro

P.S:

În cadrul acestei anchete jurnalistice explozive privind posibilele abuzuri în serviciu comise de Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Primăriei Municipiului București, redacția EkoNews.ro a transmis multiple solicitări oficiale de punct de vedere către cabinetul său. Aceste cereri vizau clarificări detaliate despre întârzierile deliberate în avizarea publicității stradale, prioritizările selective acordate „firmelor de casă” și amestecul suspect între comunicarea instituțională și propaganda politică. Am cerut acces la registre, note juridice, trasee de semnături și criterii de prioritizare, precum și explicații privind coincidențele cu promovările sponsorizate pe rețele sociale. Totuși, până la data publicării acestui articol, 22 octombrie 2025, nu am primit niciun răspuns oficial din partea cabinetului primarului interimar. Această tăcere asurzitoare ridică și mai multe suspiciuni de obstrucționare a transparenței, sfidând obligațiile legale prevăzute de Legea 544/2001 privind accesul la informații de interes public și OG 27/2002 privind termenele de răspuns motivat. Rămânem deschiși dialogului și vom publica integral orice replică târzie, dar această lipsă de cooperare erodează și mai mult încrederea publică în administrația condusă de Bujduveanu, candidatul PNL la alegerile din decembrie 2025. Cetățenii merită răspunsuri imediate, nu evazive sau ignoranță instituțională.

Dacă aveți informații credibile, documente sau mărturii verificabile privind posibile abuzuri în serviciu, tratament preferențial ori folosirea resurselor publice legate de activitatea lui Stelian Bujduveanu, vă rugăm să ne scrieți la investigatii@ekonews.ro. Acceptăm materiale (scanuri, capturi cu metadate, cronologii) și garantăm confidențialitatea surselor, conform legii și eticii jurnalistice. Orice poziție oficială sau drept la replică primit va fi publicat integral.