Vicepremierul Tanczos arată către vinovații pentru deficitul bugetar: „Cei care au plătit salarii și pensii în plus”

Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat, la Prima TV, că vinovații pentru deficitul bugetar de 9,3% din PIB sunt cei care au decis să majoreze salariile și pensiile fără să aibă resursele necesare. Tanczos susține că nici cheltuielile pentru investiții nu au fost întrutotul justificate.

Vicepremierul Tanczos Barna a fost întrebat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, cine sunt vinovaţii pentru cifra imensă de deficit bugetar raportată de România.

„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a răspuns Tanczos Barna, citat de News.ro.

Fostul ministru al Finanţelor Publice a precizat că analizele pe care le-a făcut în ultimele şase luni, perioadă în care a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor Publice i-au arătat că este nevoie ca statul român şi sistemul fiscal-bugetar al acestuia trebuie să recâştige pe de o parte încrederea cetăţenilor, dar şi a Uniunii Europene, având în vedere că există reguli stabilite la nivel european cu privire la deficit.

„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a adăugat Tanczos.

Demnitarii de la vârful statului au știut despre probleme

Cei trei foști oficiali de la vârful statului român au primit între august și decembrie 2024 mai multe informări cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului, relatează Europa Liberă care publică șase documente, toate etichetate „strict confidențial.”

Primul astfel de document a fost trimis în 19 august, iar ultimul în 20 decembrie. Cei trei au primit aceste informări de la Ministerul de Finanțe pentru că dețineau funcțiile de președinte, premier și președinte al Senatului la momentul respectiv.

Prin aceste documente, cei trei oficiali erau informați privind execuția bugetară la momentul respectiv, riscul pe care îl are deficitul asupra ratingului de țară și a bugetului pe anul următor sau consecințele neadoptării unor măsuri de corectare a deficitului.

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, avertizau oficialii de la Ministerul de Finanțe într-unul din documentele trimise.

Această înștiințare era semnată de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru.

Articol preluat de pe: Politic Hotnews

EkoNews