Președintele interimar Ilie Bolojan a acordat, luni seara, de la ora 21:00, un interviu de aproape două ore televiziunii Antena 3 CNN, chiar în biroul său de la Palatul Cotroceni. El a vorbit despre evenimentele de la nivel internațional, dar și despre alegerile din România și a punctat că viitorul președintele va trebui să colaboreze cu Guvernul.

HotNews.ro a transmis LIVETEXT cele mai importante declarații ale președintelui interimar Ilie Bolojan:

Este una dintre primele emisiuni, dacă nu prima, în care președintele oferă interviu direct din biroul său.

• Am experiență în administrația publică locală. Oamenii își doresc respect. Uneori la performanță nu se așteaptă, la livrabile nu le-au văzut, deși le-am promis. Dar respectul nu costă mulți bani, să asiguri transparență, să fii deschis cu oamenii, să le permiți să viziteze locurile. Ne-au acordat încrederea, din taxele și impozitele lor ne încasăm salariile.

27.000 de oameni au vizitat în weekend Palatul Cotroceni, așa este?

• Așa mi-au spus colegii. Cred că într-o zi de sâmbătă, duminică, poți ieși la plimbare. În fiecare final de săptămână brigada de gardă va fi prezentă.
• Va fi în fiecare weekend deschis. Sper ca și viitorul președinte să mențină această idee.

Ce vi se pare, în acest birou, care ar fi un lucru care nu se vede?

• Nu sunt niște secrete anume. E un birou destul de mare, dar pe lângă cele de la Palatul Parlamentului, aici dimensiunea este suportabilă. La Parlament e o stare de disconfort pur și simplu. Nu sunt ceva chestiuni deosebite față de un birou absolut normal.

Care e cea mai bună decizie care s-a luat de aici în ultimii 35 de ani?

• Au fost decizii bune, decizia partidelor de a susține o direcție pro-europeană, de intrare în NATO, în UE. Sunt un pachet de decizii care ne-au pus în direcția bună. Țara noastră este sigură pentru că am intrat în NATO. Accesul la UE ne-a deschis piețele, investițiile europenilor în România, dar și fondurile europene care au contribuit la schimbările în bine.
• În fiecare zi iei decizii mai mici sau mai mari care pot influența țara noastră. O decizie bună care s-a luat a fost o colaboarare bună.
• Deși președintele României are o putere mare, ea este o voce importantă, dar e important ca țara noastră pentru a avea un nou început, să fie beneficiară a unei colaborări între președinte și guvern. Altfel se neutralizează reciproc.

„Dialogul SUA-UE a ajuns la un nivel care trebuie îmbunătățit”

Care este cel mai neplăcut lucru găsit aici?

• Nu pot să spun că am găsit lucruri neplăcute. Dar a doua zi după ce am ajuns, părea că în afară de problemele interne nu avem altele. A început discuția dintre președintele Trump și Putin și de acolo au început tot felul de știri, care generau o percepție de instabilitate. Dialogul SUA-UE a ajuns la un nivel care trebuie îmbunătățit.

De ce ați decis să locuiți aici?

• A fost o decizie luată din 2 rațiuni: datorită mandatului scurt. Când ai 3 luni de zile nu te muți într-o vilă de protocol. A doua chestiune este de eficiență. Aici treci dintr-o cameră în alta. Dacă locuiești în locațiile dedicate președinților României trebuie să traversezi Bucureștiul și nu întotdeauna trecerea coloanei oficiale se face fără deranj în trafic. Mai puțini nervi pentru bucureștenii care nu mai văd o coloană care se deplasează.

Ați ajuns în biroul președintelui, sunteți cel mai informat om din România. Față de anularea alegerilor ați putut afla mai multe decât am aflat noi din documentele CSAT. Oamenilor merită să li se explice mai mult. Ne puteți spune cu argumentele pe care le aveți din documente ce s-a întâmplat de fapt în România?

• Anularea turul 1 al alegerilor a fost un lucru excepțional, de nedorit. Din start un astfel de eveniment generează suspiciuni în țara respectivă, în interior tot felul de scenarii, care duc la o împărțire a societății între cei care a fost o decizie justă și cei care cred că a fost un abuz.
• Conform Constituției, CCR a luat o decizie într-o competență constituțională.
• Am avut o situație în care un candidat a declarat cheltuieli 0 și, deci, a fost o situație clară în care legislația nu a fost respectată.
• Suntem în situația în care toate țările europene, nu doar România, nu sunt în situația de a avea un război fizic cu Rusia, ci sunt lucruri cât se poate de clare prin care orice fel de conflict social este potențată este distribuită pe toate rețelele. Orice narativ, orice candidat care vorbește în aceeași cheie este promovat, nu neapărat pentru că face un joc conștient, ci pentru că efectele promovării lui sunt de a genera tensiune și neîncredere.
• O astfel de situație are efecte și într-o societate în care neîncrederea în instituții și politicieni este destul de mare. Și noi, politicienii, am avut un comportament care a generat o neîncredere. În acest context, CCR a anulat alegerile.

La nivelul UE există dubii dacă argumentele au fost suficiente pentru anularea alegerilor? Au fost exprimate neliniști?

• Din discuțiile pe care le-am avut, în afară de a se interesa de conjuctura noastră, de situațiile pe care le avem, ceea ce e absolut normal, nu am sesizat să spunem probleme deosebite pe această chestiune. Au fost colaborări care au fost generate ulterior acestor alegeri. Și instituțiile noastre, CNA, ANCOM, AEP, colaborează să facă un schimb de informații și să gândească un sistem pentru ca ceea ce s-a întâmplat să nu se mai repete.
• Dacă nu asigurăm alegeri corecte acum, nu va fi un lucru bun. Încerc să cer instituțiilor să-și facă datoria și să asigurăm alegeri corecte.

În documentele CSAT s-a vorbit de un actor statal și non-statal. Am văzut oameni politici din Europa, Macron, prim-ministrul Belgiei au nominalizat Rusia. Acum există documente care să ne indice că a fost un atac statal împotriva României?

• Datele prezentate atunci arată o situație care duce în această direcție.

Despre relațiile România-SUA: „Lucrăm la construirea acestui dialog”

JD Vance a criticat anularea alegerilor. Acum, relația dintre noi și SUA s-a îmbunătățit? Care este nivelul de dialog?

• Lucrăm la construirea acestui dialog și trebuie să înțelegem și perspectiva americană asupra libertăților, pentru că au campanii foarte dure în SUA, pe care le vedem că se derulează la fiecare ciclu electoral.
• Una este stabilitatea unui sistem politic de tip american, și alta este efectul, într-o țară mică ca România. Cu siguranță dacă am fi fost o democrație cât se poate de consolidată, ar fi trebuit să fim mai rezistenți la astfel de atacuri.

Există o legătură cu amânarea Visa Waiver și anularea alegerilor?

• Nu știu să existe o astfel de legătură. La finalul lunii ar fi trebuit să intre în vigoare eliminarea vizelor, dar așa cum am constatat, o prioritate a administrației Trump a fost o limitare a migrației.
• Noi am respectat toate procedurile și va fi o decizie vis-a-vis de această chestiune și vom avea un răspuns zilele viitoare.

Există o comunicare oficială sau discuții în care să ni se spună că se amână?

• A fost o colaborare în această perioadă și urmează să primim o decizie a părții americane în zilele viitoare.

Cât credeți că vor ajunge cheltuielile de apărare? Tocmai pentru că suntem pe flancul estic. Rusia ar vrea să ajungă foarte aproape, o serie întreagă de lucruri. Cât ar trebui să dea România din PIB pentru apărare?

• Se va clarifica acest aspect prin discuțiile tehnice care vor avea loc. Nu cred că vom avea o creștere de pe o zi pe alta. Dacă azi avem 2,2%, am putea ajunge la 2,7, la 3, la 3,5. O creștere etapizată.
• Prin strategia stabilită să ne continuăm achizițiile și să facem achiziții integrate la nivel de NATO, la nivel european, ca să participăm la activele militare de protecție care nu pot fi gestionate de o singură țară.
• Ce este important pentru noi este să lucrăm pentru ca această suplimentare a bugetului să se regăsească și în economia românească. Nu trebuie dați banii exclusiv pentru a achiziționa armament din alte țări, dar va trebui să integrăm și industria noastră, în așa fel încât aproape întreaga structură, sau aproape întreaga structură, să fie produse aici.
• Urmează să facem întâlniri cu industria noastră de apărare, ca să vedem care este capacitatea lor pentru a intra în astfel de proiecte.
• Banii vor fi luați exact ca atunci când iei bani europeni. Trebuie să fie asociate mai multe țări, în așa fel încât să depui o cerere de finanțare și în urma ei să ți se comunice suma alocată. Până în vară, vom stabili aceste aspecte.

Despre războiul din Ucraina: „Sper că se va ajunge la o înțelegere și negociere care să asigure că nu vom avea o pauză, ci niște garanții de securitate”

Noi știm, din ce am văzut, rușii vor Yalta 2. Administrația Trump vrea să închidă războiul. Întrebarea este ce facem noi. Europenii zic că Rusia e o amenințare. Oamenii se uită cu îngrijorare la aceste elemente, la modul în care partea română reușește să convingă că toată lumea este în siguranță. Vine summitul NATO de la Haga. Cum mergem noi? Cu ce mergem către SUA?

• Cred că până la acest summit lucrurile vor evolua și într-o formă sau alta se va vedea direcția războiului din Ucraina. Sper că se va ajunge la o înțelegere și negociere care să asigure că nu vom avea o pauză, ci niște garanții de securitate, ca să nu existe posibilitatea unui nou război care să facă Ucraina ca, pe fondul slăbirii, să poată fi dărâmată repede.
• România, în afară de a saluta aceste negocieri, am participat la summiturile organizate de țările europene pentru a vedea în ce măsură, după încheierea acestor negocieri, statele europene pot oferi garanții de securitate.
• Fiind o țară pe flancul de est, avem tot interesul ca acest flanc să fie păzit. Să știm cum putem pune la dispoziție bazele noastre pentru a întări acest flanc.
• Suntem interesați ca bazele militare de pe teriroriul României să rămână active, să fie în continuare militari NATO aici. Asta e logica în care ne ducem.
• În toate documentele aprobate în această perioadă veți vedea că toate țările europene s-au pronunțat în apărarea flancului NATO. Avem un interes pentru a consolida cât mai puternic acest flanc. Asta e logica pentru care colaborăm cu europenii și NATO pentru a face aceste analize.

Polonia și-a întărit armata, au alocat mai mulți bani din PIB pentru apărare. Au discutat și cu administrația Biden. Polonia face un lucru care atrage atenția: cerința părții poloneze, de a cere armele nucleare pentru a apăra flancul NATO, pentru ca rușii să nu se gândească să atace Polonia. Ar fi înțelept și ne-ar ajuta să cerem și noi ce a cerut Polonia?

• A fost o declarație de acest tip. Să nu uităm că și în Polonia și în România sunt alegeri. Trebuie făcută o analiză dacă nu a fost făcută declarația în context electoral.
• În ceea ce privește armele nucleare sunt tratate care stabilesc că nu pot fi folosite. Ele sunt amplasate și pentru a oferi o protecție. Astăzi suntem în situația în care un tanc de milioane de euro poate fi distrus de o dronă de câteva mii de ore.
• E puțin probabil să se amplaseze arme nucleare foarte aproape de graniță. Faptul că suntem o țară strategică, am considerat că e o chestiune suficientă și nu se impune să supralicităm și să venim cu astfel de declarații.
• Cred că declarațiile care au făcut să apară discuțiile de acest articol, 5, au fost legate de contribuții.

Trump a spus în trecut: contribui, te apăr, nu contribui, nu te apăr.

• Și acest aspect va fi lămurit la următorul summit Nato de la Haga.

„Nu cred că se pune problema ca România să aibă de ales astăzi în SUA și Europa”

Unii estimează că președintele Trump va veni cu aceleași idei la summit. Când președintele Trump l-a primit pe secretarul general NATO, Rutte, nu au fost lucruri negative. Mulți se întreabă însă dacă SUA și Europa se separă, ce face România? Ce alegem? Există varianta aceasta?

• Nu cred că se pune problema ca România să aibă de ales astăzi în SUA și Europa. Este o temă falsă. Ne-am consolidat aceste parteneriate strategice în ultimii ani.
• Cel mai important partener comercial este Germania. Faptul că PIB-ul României a crescut, faptul că în marile orașe au fost investiții masive, mai ales în vest, iar în est nu am avut pentru că n-am avut autostrăzi.
• N-avem ce să alegem, ci să colabărăm, să construim încredere cu SUA, cu alianții europeni, să fim o țară pe care să te poți baza, să genereze un plus de încredere.
• Pe lângă problemele externe trebuie să trecem și prin intern, pentru ca din luna mai să fie un nou început.

Dacă se întâmplă a doua oară ce s-a întâmplat la finalul anului trecut. Va fi un nou început și vom avea alegeri impecabile sau ne putem trezi într-o situație similară? Sunteți în dialog cu serviciile de informații. Au fost raportate riscuri cu privire la aceste alegeri?

• Nu cred că ne mai putem permite să fim într-o situație. Deci din punctul meu de vedere este exclus să se mai anuleze alegeri.
• Cât timp există acest război, cât timp țările europene susțin Ucraina există un interes din partea Rusiei de a dezangaja acel sprijin, pentru ca energia țărilor să fie consumată pe lucrurile din interior.
• Nu vom fi într-o situație ideală, dar nu va mai fi nicio scuză dacă se repetă.

Doamna Lasconi a spus așa: ca să nu avem surprize cu TikTok-ul, să întrerupem TikTok-ul. Ați fi de acord?

• Cei care candidează fac în această perioadă tot felul de declarații. Eu nu-mi pot permite. Nu cred că se va pune problema ca un site să fie închis sau o aplicație să fie închisă în această perioadă, decât în situații cu totul excepționale.

„Funcția de președinte al României este importantă și contează mult pe cine vor alege românii”

În opinia dvs., cât de mult contează alegerea președintelui României?

• Funcția de președinte al României este importantă și contează mult pe cine vor alege românii. De ce? Pentru că având legitimitatea a milioane de voturi reprezintă țara noastră în exterior, dar și în interior în raport cu celelalte puteri, cu justiția. Deci, președintele poate să contribuie destul de mult la ce se întâmplă în țara noastră.
• Are puteri suficient de mari. Problema pe care o avem noi este că trebuie să scoatem țara noastră dintr-o situație dificilă în care se găsesște din punct de vedere economic, pentru că ani de zile am cheltuit mai mult decât ne permiteam.
• Ca să ieșim din această situație, avem nevoie de un președinte care să colaboreze cu majoritatea parlamentară.

Domnul Ciucu a spus că Marcel Ciolacu s-a opus ca dvs. să candidați. Care este adevărul? Vi s-a propus să candidați și nu ați dorit sau s-a opus domnul Ciolacu?

• Nu eu am luat în calcul o astfel de candidatură, dar e adevărat că oameni care m-au susținut au zis că există o oportunitate mare. Dar asta ar fi însemnat un joc pe o persoană, pentru a profita de o anumită conjuctură, dar care ar fi dus la probleme în relațiile din această coaliție de guvernare, pentru că această coaliție a făcut o înțelegere.
• Dacă suntem oameni responsabili nu putem să nu fim conștienți că oamenii nu au încredere în politiceini pentru că nu și-au respectat promisiunile.

Deci nu ați luat în calcul să canidați pentru că exista acest protocol.

• O astfel de situație ne-ar fi dus într-o instabilitate politică.

Dacă va fi ales un candidat sau altul există riscul să ajungem la un rating de țară foarte prost?

• Dacă va fi ales un președinte care va intra într-un conflict cu majoritatea parlamentară avem o șansă foarte mare să fim retrogradați, pentru că țara noastră nu mai suportă aceste conflicte. În situația în care avem o realitate bugetară care nu ne ajută, dacă guvernele noastre nu vor lucra zi de zi pentru a îndeplini jaloanele, pentru a consuma banii… Nu numai că nu ne vom putea lua banii din împrumuturi, ci vom pierde și granturile.

„Alegerea domnului Crin Antonescu va însemna garanția unei stabilități”

Dl. Kelemen Hunor a spus că dacă Antonescu nu ajunge președinte, această coaliție nu va rezista. Dvs. ce credeți?

• Nu pot da o sentință. Din punctul meu de vedere, alegerea domnului Crin Antonescu va însemna garanția unei stabilități și a unei colaborări, în așa fel încât să se lucreze pentru a duce țara la un alt nivel. Alegerea unui alt președinte ar putea duce la alte situații, acesta este adevărul.

Există un risc pentru actuala coaliție să nu-l ducă pe dl. Antonescu în turul al doilea?

• Nu pot să fac astfel de aprecieri, dar cred că având în vedere faptul că se profilează mai puțini candidați care au șanse, va fi o competiție dură pentru turul al doilea. Cred că va influența destul de mult rezultatul turului 1 și prestația candidaților.

Bătălia pentru prezidențiale este în 2, în 3 sau în 4?

• Sunt de acord că astăzi ar fi bine să fim rezervați cu privire la sondajele de opinie. E greu să mă pronunț astăzi, dar cred că va fi o campanie destul de vie și românii vor putea alege așa cum vor considera de cuviință.

Spuneați că dacă nu se fac restructurări la stat o să ajungem la perioada Boc-Băsescu. Ce trebuie făcut acum?

• Încerc să fiu consecvent. Dacă m-au respectat orădenii este pentru că le-am spus ce se poate și ce nu se poate face. Am căutat să respect ce am zis că fac. Uneori trebuie să faci și ce nu sună bine, dar având încredere în tine așteaptă să vadă rezultatul final.
• Noi am cheltuit mulți ani de zile mai mult decât ne-am putut permite. Ne-am împrumutat un miliard săptămânal. Asta a însemnat că dobânzile la credite vor crește an de an.

Cât de mare e riscul de recesiune?

• Datele arată că creșterea economică s-a oprit.
• Avem două posibilități: ori ne reducem cheltuielile, ori creștem taxele și impozitele. Putem face și, și, dar reducerea de cheltuieli se face nu doar prin a da afară oameni ca să ne aflăm în treabă.
• Dacă în Consiliul Județean poți funcționa sub 100 de oameni, când am ajuns erau în jur de 190, înseamnă că și în alte instituții pot fi mai puțini. Nu e vorba de a da pe cineva afară, ci de a nu mai cheltui banii cetățenilor.

Avem 1 milion 200 de mii de bugetari. Câți ar trebui să avem?

• Nu pot să fac astfel de estimări, ar însemna să dau cifre care nu au fundament. Cred că în fiecare instituție trebuie făcute analize de personal, de sedii, de proceduri. Înainte de a majora taxe, trebuie să ne uităm la cum reducem cheltuielile. Trebuie să ne încasăm taxele, trebuie făcut mai mult împotriva evaziunii fiscale.
• Într-o situație limită se poate ajunge și la creșteri de taxe. Dar trebuie văzut un context.
• Dacă nu vom face restructurări, e doar o chestiune de timp până vom ajunge din nou la creșteri la taxe și impozite.

În opinia dvs., reducerile de TVA și schimbarea modului de impozitare sunt acceptabile pentru o regândire a economiei din România?

• Dacă acționăm ordonat și reducem cheltuielile și sprijin economia să crească și să atragem bani europeni, putem evita acest scenariu.
• Deja e o discuție secundară ce taxe vor crește, banii vor fi luați tot din banii cetățeanului. Aceste amânări care au fost făcute nu fac decât să agraveze lucrurile. Este ca un pacient care știe că are o problemă de sănătate, dar amână lucrurile și la un moment dat apare o criză și pacientul este dus cu ambulanța și operat în urgență, când costurile și riscurile sunt mari.
• Aceste măsuri nu sunt suficiente. E o problemă de a ne valorifica resursele pe care le avem mult mai bine.
• Trebuie oferite condiții pentru dezvoltare.

Întrebat unde se cheltuie cei mai mulți bani publici, Ilie Bolojan a spus că „în multe companii de stat trebuie intervenit”

Unde se cheltuile cel mai mult? Toată țara a fost atentă la călătoriile domnului Iohannis, dar unde se cheltuie acum nejustificat?

• Cred că în multe companii de stat trebuie intervenit. E important ca acolo unde lucrurile au fost scăpate de sub control să fie reparat. E o logică a restructurărilor și când am fost pus în această situație am avut grijă să reduc din zona mea, pentru a avea această autoritate. Orice reorganizare e un lucru neplăcut, dar dacă nu vom face acest lucru, costurile vor fi mult mai mari.

Dacă nu facem aceste lucruri, ajungem la tăierile din epoca Boc-Băsescu?

• Nu știu dacă la acele tăieri, dar trebuie acționat cu un anumit sentiment al urgenței.a

În opinia dvs., vin alegerile, să zicem că va fi ales dl. Antonescu, vine coaliția și face aceste lucruri? Ați spus că USR trebuie cooptat la guvernare. Ce facem după alegeri? Curățenia se face cu actuala coaliție?

• Cred că aceste măsuri trebuie luate cât mai repede posibil, nu trebuie așteptat după alegeri. A făcut deja guvernul câțiva pași, a redus câțiva secretari de stat, dar toate aceste lucruri trebuie accelerate, pentru că timpul nu este aliatul nostru.
• Cu cât coaliția este mai stabilă, capacitatea de a face reforme este mai mare. Când am plecat eu din Senat, aveam majoritate cu doar un senator în plus. E nevoie să ai o predictibilitate, dacă lipseau doi parlamentari nu mai aveam majoritate.
• E nevoie de legi clare, inclusiv pentru justiție, pentru a nu avea legi neclare, care să poată fi interpretate.

Cum facem ca sentimentul de dreptate, de domnie a legii, să avem convingerea că nu există altceva decât legea atunci când cineva e judecat?

• E un proces care se face zi de zi. Nu poți rezolva lucrurile cu bagheta. E o problemă de încredere, așa cum ați spus.
• Oamenii se așteaptă de la justiție să facă dreptate, asta înseamnă să ai sentințe predictibile. Un inginer, ca mine, nu înțelege de ce sunt sentințe diferite la două instanțe pe aceeași speță. Înseamnă să ai o sentință și în timp util, să existe o independență a justiției, să se facă motivările la timp, să nu stai luni de zile după motivare. Trebuie să existe un indicator de performanță.
• Asta se face cu oameni competenți și am spus și astăzi pentru oamenii din justiție care sunt un reper pentru societate.

O să vă dau un cuvânt sau două și răspundeți.

Viitor

• Încredere

Trump

• Perturbare

Zelenski

• Rezistență

Macron

Netanyahu

• Reziliență

Xi Jinping

Ilie Bolojan

• Normalitate

–

Tot luni seara, Ilie Bolojan a oferit un interviu și postului de televiziune Antena 1, unde a afirmat că nu regretă faptul că a decis să nu candideze la alegerile prezidențiale din mai, deși mai mulți apropiați l-au sfătuit să intre în cursă. El a vorbit și despre canalele de comunicare ale României cu administrația Trump și a spus cum vede faptul că unii candidați la prezidențiale susțin că după alegeri el ar trebui să ocupe funcția de premier.

Articol preluat de pe: Politic Hotnews