Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a declarat că timpul de aşteptare de două săptămâni sau o lună pentru o programare la RMN este o durată „firească”. ”La noi, să ştiţi că stau puţin. Discut cu colegi care lucrează, de exemplu, în Marea Britanie, unde stau şase luni”, a spus Rafila, potrivit News.ro.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, de ce românii aşteaptă foarte mult pentru o programare la RMN în sistemul public de sănătate.
”Pentru că programarea la anumite tipuri de investigaţii e o regulă peste tot. La noi, să ştiţi că stau puţin. Deci programarea pentru o afecţiune degenerativă, cronică, peste două săptămâni sau peste o lună, e firească. Discut cu colegi care lucrează, de exemplu, în Marea Britanie, unde stau şase luni. Există şi afecţiuni acute, unde nu mai stai la coadă. Dacă ai un accident vascular cerebral, te duci să-ţi faci RMN sau îţi face în urgenţă.”, a răspuns el.
„Şi mai e un lucru care nu se discută: oamenii nu prea merg la un anumit spital, ei merg la un anumit medic. Deci ei merg la medic, nu merg la spital. Lucrul ăsta peste tot nu este posibil. Te duci la spital, medicul care e disponibil te consultă. Dacă vrei la un anumit medic sau vrei să-ţi faci RMN-ul mai repede, ai o asigurare complementară de sănătate care îţi oferă accesul la aceste servicii. Cam aşa se întâmplă peste tot. Mai ales la banii care sunt în sănătate… Gândiţi-vă că noi doar 35% contribuim la fondul de asigurări de sănătate. Doar 35% şi beneficiem toţi”, a afirmat Alexandru Rafila.
Sistemul de sănătate are 17 milioane de asigurați și doar puțin peste 6,6 milioane de contributori, ceea ce îl face să aibă o „problemă de sustenabilitate”, potrivit unui studiu publicat în urmă cu două săptămâni.
Cei peste 10 milioane de asigurați neplătitori reprezintă categorii sociale scutite de la plata contribuției.
Banii din contribuția la asigurările de sănătate „acoperă 40% din cheltuielile totale de sănătate din România și aproximativ 60% din cheltuielile publice de sănătate”, spune, într-un dialog cu HotNews, Radu Comșa, consultant în politici de sănătate și unul dintre autorii studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”. Dar, adaugă el, „Nu te aștepți, în niciun sistem de sănătate, ca veniturile din contribuții să acopere cheltuielile totale.”
Despre categoriile exceptate, Radu Comșa afirmă că majoritatea lor „nu sunt relevante (pentru o eventuală impozitare – n.red.), deoarece nu realizează venituri”. Dar, cu excepția Bulgariei și Ungariei, „toți din jurul nostru impozitează pensionarii”, adaugă el.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a declarat săptămâna aceasta că până în 30 iunie va propune Guvernului un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituţiei.
În acest context, Moldovan a vorbit despre posibilitatea ca pensionarii să contribuie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
“Ne gândim la lărgirea bazei de contribuţie la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur şi simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect faţă de noi înşine, unii faţă de alţii. De exemplu, anumite categorii de co-asiguraţi. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari şi foarte mari, peste 3.000-4.000 lei”, a afirmat Moldovan.
Articol preluat de pe: Sanatate Hotnews
