Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au identificat o regiune cerebrală care joacă un rol-cheie în transformarea durerii acute în durere cronică. Această descoperire oferă o explicație biologică pentru persistența durerii în anumite situații, chiar și după vindecarea unei leziuni.

Zona-cheie: cortexul insular granular caudal

Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), o zonă din creier de dimensiunea unui cub de zahăr situată adânc. CGIC procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, responsabil de percepția durerii.

Cercetătorii au utilizat șoareci pentru a imita durerea cronică în nervul sciatic, cel mai lung nerv din corp. Leziunile nervului sciatic provoacă alodinie, fenomen prin care atingerea devine dureroasă.

Prin intermediul editării genelor pentru a inactiva anumiți neuroni, echipa de cercetare a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a bloca instalarea durerii cronice. Prin inhibarea celulelor din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut.

Studiul a evidențiat că reducerea activității CGIC poate preveni apariția durerii cronice sau poate duce la dispariția acesteia dacă este deja prezentă. Această descoperire ar putea avea impact asupra tratamentului durerilor cronice precum cele de spate, migrene sau artrită.

Speranță pentru noi tratamente

Deși mai sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege în profunzime relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni, descoperirile actuale deschid calea către dezvoltarea de medicamente care să vizeze această zonă a creierului. Manipularea creierului în funcție de subpopulații specifice de celule poate reprezenta viitorul terapiilor pentru durerea cronică.

Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder a fost publicat în revista The Journal of Neuroscience.