Efectele minciunilor: „Dezinformările contra vaccinării la fete au început la televiziunile din România, cu mult înainte de Facebook”. Un medic explică de ce vaccinările s-au redus și arată ce pericol ne așteaptă

42.205 românce cu vârsta între 19 și 45 de ani, din totalul de 2,8 milioane de femei, s-au vaccinat împotriva virusului HPV după data de 1 decembrie 2023 – de când statul român a decis să ofere vaccinul compensat în proporție de 50% pentru femeile din această grupă de vârstă. Dr. Gindrovel Dumitra amintește că miturile false contra vaccinului nu sunt producția epocii digitale, ele vin de mai demult. 

  • Numărul femeilor care mor de cancer de col uterin în Spania e de două ori mai mic decât în România. 
  • Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alina Neagu, alături de Lola García-Ajofrín (El Confidencial – Spania), Maria Delaney (The Journal Investigates – Irlanda), Krassen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Marina Kelava (H-Alter.org – Croația) și Ieva Kniukštienė (Delfi – Lituania).

De ce a eșuat campania începută în anul 2008, când doar câteva mii de fete s-au vaccinat anti HPV? De ce și astăzi avem câteva zeci de mii de femei vaccinate, din milioane? Dr. Gindrovel Dumitra își amintește că „în primul rând, a fost foarte important modul în care a debutat acea campanie, pentru că, la momentul respectiv, discutam despre un vaccin care apăruse pentru prima dată în România.”

„Ne-am trezit dintr-odată cu o avalanșă de informații neverificate care au fost preluate de către presă. La acea vreme nu exista Facebook sau era puțin folosit. Practic, presa audio-vizuală era cea care făcea legea în ceea ce privește transmiterea de informații. Ei bine, dacă la televizor au spus că în America au fost nu știu câte decese, însemna că este adevărat, informația nu putea să fie altfel decât corectă. Și atunci, fără discuție, părinții respectivi au reacționat instinctual, dar protector pentru copiii lor, ceea ce din punctul meu de vedere este cât se poate de natural”, spune medicul.

Statul n-a acționat profesionist contra minciunilor

„Ceea ce a lipsit la acel moment a fost incapacitatea de reacție a statului. Și spun a statului, nu neapărat a zonei profesionale, pentru că, teoretic, statul deja, într-un fel sau altul, gestionase până atunci un proces de vaccinare care mergea natural, fără eforturi deosebite din partea autorităților – eforturile erau doar undeva la cabinetele noastre. Am reacționat noi, din punct de vedere profesional, dar, din păcate, amploarea fenomenului de atunci ne-a copleșit, a fost peste capacitatea noastră de a răspunde”, își mai amintește Gindrovel Dumitra.

Dr. Gindrovel Dumitra. Foto: Cristian Nistor / Agerpres

Apoi, eforturile de reluare a vaccinării împotriva HPV au început în anul 2013, „atunci când noi, la Societatea Națională de Medicina Familiei, am făcut primul program de vaccinare în care ne-am adresat, la momentul respectiv, prin câteva componente: în primul rând, informații oferite medicilor de familie din mai multe județe pentru a cunoaște cât se poate de corect răspunsurile la întrebările pe care părinții ni le-au adresat”, povestește dr. Gindrovel Dumitra.

Uneori, au existat cereri fără să fie onorate

„Practic, am încercat să venim cu răspunsuri pentru toate miturile care erau, la momentul respectiv, în circulație. Astfel încât colegii mei să poată să informeze părinții fetițelor care erau eligibile, care puteau să fie vaccinate, și mai departe să strângem cereri de la acei părinți, pe care să le adresăm Direcțiilor de Sănătate Publică, iar DSP-urile să le transmită Ministerului Sănătății”.

”Îmi aduc aminte că la acel moment s-au strâns aproximativ 6.000 de cereri de la colegii mei din țară, cereri care nu au fost niciodată onorate. Acele fetițe pentru care părinții au depus atunci cerere nu au fost nici până acum vaccinate prin intermediul unui program național”, spune, astăzi, coordonatorul Grupului de Vaccinologie al medicilor de familie din România.

Abia în anii 2017-2018 „am găsit înțelegere la Ministerul Sănătății și am reluat acest efort din 2013-2014, împreună cu Ministerul Sănătății. Iarăși am avut un program de pregătire a colegilor mei, iarăși am updatat informațiile, pentru că lucrurile au evoluat de atunci până acum, iar începând cu 2017 au început să fie colectate iarăși cereri, care au fost onorate la începutul anului 2020.” Statisticile arată că mortalitatea va crește, în condițiile reducerii vaccinării. E exact temerea Organizației Mondiale a Sănătății.

OMS a elaborat o strategie pentru eliminarea cancerului de col uterin

În anul 2018, Organizația Mondială a Sănătății a adoptat o strategie globală pentru perioada 2020-2030, prin care își propune să grăbească eliminarea cancerului de col uterin.

Strategia globală are ca obiective:

  • 90% dintre fete să fie vaccinate complet cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani.
  • 70% dintre femei să fie supuse unui test de înaltă performanță pentru depistarea leziunilor canceroase sau pre-canceroase la nivelul colului uterin până la 35 de ani și din nou până la vârsta de 45 de ani.
  • 90% dintre femeile identificate cu boli de col uterin să primească tratament (90% dintre femeile cu leziuni precanceroase și 90% dintre femeile cu cancer invaziv).

Australia este prima țară din lume care a anunțat că ar urma să elimine complet cazurile de cancer de col uterin până în anul 2035. Australia a investit 48 de milioane de euro în programul de screening împotriva cancerului de col uterin și de vaccinare anti-HPV.

Croația vaccinează începând de la vârsta de 9 ani

În Croația, programele de vaccinare anti-HPV sunt disponibile în unele orașe încă din anul 2017, dar un program național de vaccinare gratuită a fost introdus în anul 2019.

În Croația, vaccinarea este gratuită pentru toți adolescenții începând cu clasa a VIII-a și până la tinerii cu vârsta de 25 de ani. La cerere, vaccinarea se poate face începând cu vârsta de 9 ani.

Aproape 300 de femei din Croația sunt diagnosticate cu cancer de col uterin invaziv într-un an, potrivit datelor din Registrul de Cancer al Institutului de Sănătate Publică din această țară. Peste 100 de femei mor, anual, din cauza bolii. Croația are o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori.

În Lituania, jumătate din femeile diagnosticate cu cancer de col uterin mor. La fel ca în România

Lituania vaccinează gratuit copiii începând cu vârsta de 11 ani – fetele începând din anul 2016, iar din 2023, și băieții.

Această țară nu oferă vaccinare gratuită sau compensată pentru adulți, dar femeilor adulte li se recomandă să meargă anual pentru teste la medicul ginecolog.

Lituania este una dintre țările europene cu cea mai ridicată incidență a cancerului de col uterin și mortalitate cauzată de boală. La o populație de 2,8 milioane de locuitori, 400 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, iar 200 dintre ele mor din cauza bolii.

Irlanda vaccinează atât fetele, cât și băieții, și are program de recuperare a vaccinării și la maturitate

Irlanda a introdus, în anul 2010, vaccinarea împotriva virusului HPV a fetelor de 12-13 ani în Programul național de vaccinare. Mai târziu, a extins vaccinarea la tinerii de până la 18 ani – fete și băieți.

Începând din anul 2023, Irlanda oferă un program de recuperare a vaccinării și pentru femeile cu vârsta de până la 24 de ani și bărbaților de până la 21 de ani, care nu s-au vaccinat în adolescență.

Și programul de vaccinare din Irlanda a fost într-un impas în perioada 2016-2017, pe fondul răspândirii unor informații false pe rețelele de socializare.

Rezultatele programului de screening pentru cancer de col uterin din această țară au arătat că vaccinarea anti-HPV a redus semnificativ, în ultimii ani, apariția leziunilor pre-canceroase la tinerele cu vârsta de până la 25 de ani.

Anul acesta, ministrul Sănătății din Irlanda anunțat o finanțare de peste 500.000 de euro pentru Planul de eliminare a cancerului de col uterin, până în anul 2040.

Numărul femeilor care mor de cancer de col uterin în Spania e de două ori mai mic decât în România

Spania a fost unul dintre „pionierii” vaccinării împotriva virusului HPV, pe care a introdus-o în unele regiuni încă din anul 2007, iar în restul, din 2008.

Inițial, vaccinul a fost recomandat fetelor adolescente, iar din anul 2024 sunt vaccinați și băieții. Catalonia a fost însă prima regiune care a introdus vaccinarea și pentru băieți, încă din anul 2022.

Se estimează că în Spania trăiesc în jur de 18 milioane de femei active din punct de vedere sexual, cu vârsta de peste 18 ani, dintre care aproximativ 2 milioane sunt purtătoare ale virusului HPV, iar aproximativ 400.000 ar putea prezenta leziuni pre-canceroase.

În fiecare an, în Spania sunt diagnosticate în jur de 2.000 de cazuri de cancer de col uterin, iar peste 800 de femei mor, într-un an, din această cauză – jumătate față de cifrele din România.

Spania nu are un program de vaccinare a femeilor adulte, dar a introdus un program de screening pentru cancer de col uterin care se adresează tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani.

Pulse logo f863b8
Efectele minciunilor: „Dezinformările contra vaccinării la fete au început la televiziunile din România, cu mult înainte de Facebook”. Un medic explică de ce vaccinările s-au redus și arată ce pericol ne așteaptă 2

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.

Articol preluat de pe: Sanatate Hotnews

EkoNews