Sănătate

INTERVIU. Expertul care a arătat că în România existau 13 categorii scutite de la plata asigurării de sănătate laudă măsurile bugetare. „A fost nevoie de o criză”. Ce așteaptă acum de la stat

July 9, 2025

Schimbarea bugetară care se va aplica celui mai mare număr de cetățeni, peste 3 milioane, este cea a plății asigurării medicale, CASS, de categorii exceptate până azi. Radu Comșa, specialist în finanțarea sistemelor de sănătate, este unul dintre autorii studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, care lansat în primăvara acestui an a șocat arătând că doar 1 din 3 români plătea asigurare de sănătate și că 13 categorii erau exceptate.

Din cauza numărului mic de plătitori, se ajunsese, a arătat studiul, ca din fiecare 100 de lei cheltuiți cu sănătatea în România, 30 să fie plătiți plătiți direct din buzunarul pacienților. Ce spune acum Comșa, într-un interviu pentru publicul HotNews.

Decizia Guvernului de a elimina 8 categorii scutite până acum de la plata contribuției la sănătate este „măsura corectă, din punct de vedere al politicii de sănătate”, afirmă Radu Comșa.

„Ce s-a făcut acum e de lăudat și sper să se mențină pe termen lung. Constat cu amărăciune că a fost nevoie de o criză bugetară a sectorului public ca să facem ce trebuie”, adaugă expertul.

Radu Comșa. Captură Youtube

Categoriile sociale scutite până acum de la plata contribuției la asigurarea de sănătate:

Copii, copii în plasament, elevi, studenți (<26 ani>
Co-asigurați (soțul, soția, părinții fără venituri aflați în întreținerea unei persoane asigurate) – 654.244 de persoane.
Persecutați politic, deportați, veterani, revoluționari – 149.221 de persoane.
Persoane cu handicap – 171.460 de persoane.
Persoane incluse în Programe naționale curative, fără venituri – 60.682 de persoane.
Femei însărcinate și lăuze fără venituri – 24.623 de persoane.
Persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului – 133.362.
Șomeri beneficiari de indemnizație – 38.612 persoane.
Persoane cu pedeapsă privativă de libertate – 19.567.
Persoane beneficiare de ajutor social – venit minim garantat – 239.309.
Personal monahal – 2.515.
Pensionari (inclusiv 430.786 pensii de invaliditate și 15.161 persoane instituționalizate) – 4.287.274.
Cetățeni străini și alte categorii de asigurați exceptați de plata CASS – 25.739.

Categoriile scrise cu litere bolduite (îngroșate) au fost eliminate din listă și vor plăti CASS – cu precizarea că în cazul pensionarilor, măsura este valabilă pentru cei care au pensii de peste 3.000 de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 1,9 milioane de oameni. Celelalte au rămas exceptate.

„Să urmărim ce vor face co-asigurații”

HotNews: Domnule Comșa, care dintre cele 8 categorii sociale eliminate, exceptate anterior de la plata contribuției la sănătate (CASS), vor aduce statului încasări semnificative?
Radu Comșa: În afara pensionarilor, cea mai mare categorie de noi plătitori este cea a co-asiguraților. Nu aș putea să îmi exprim o părere certă despre această categorie, pentru că nu îmi e clar din cine este formată. Legea spune că sunt persoane fără venituri, aflate în întreținerea unei alte persoane, care are venituri.

În principiu, aș putea să spun că, așa cum o menajeră, o bonă sau o persoană adultă fără un întreținător, pentru a avea acces la servicii de sănătate, trebuie să se asigure, plătind contribuția aferentă a 6 salarii minime pe economie, cred că e normal ca și co-asigurații să facă același lucru, mai ales ca e probabil ca mulți din ei să muncească la negru. Ca principiu.

Un alt lucru important va fi să urmărim complianța la plată a foștilor co-asigurați. Ei trebuie să declare că doresc să se asigure și să plătească voluntar, pentru că nu le reține nimeni la sursă CASS.

Soluția pentru cei nevoiași este ca statul să crească alte beneficii

–Există printre cei care erau până acum co-asigurați categorii vulnerabile, care riscă să nu își poată plăti contribuția și să nu mai ajungă la medic?
-Într-adevăr, probleme pot apărea la familii care sunt cu adevărat nevoiașe și pentru care chiar și acești 2.400 de lei pe an, adică CASS aferent salariului minim pe economie pe 6 luni, reprezintă o pierdere substanțială de venit. Câte sunt acestea? Nu știu.

O regulă generală pe care aș fi avut-o în vedere la categoriile sensibile din punct de vedere socio-economic, care vor trebui să achite CASS, ar fi fost să le fie majorate beneficiile lor sociale, apoi să preluăm contribuția, astfel încât să nu piardă din venituri. Să fie acum un nou început, iar pe mai departe să rămână obligația de a achita CASS, indiferent de variația acelor venituri. O asemenea măsură ar fi ajutat la acceptarea reformei.

Acum, ele pierd 10% din venituri, ceea ce, pentru cei aflați într-o situație economică precară, sigur că este o problemă. Totuși, în afara beneficiarilor de ajutor social și șomerilor, este dificil să cuantifici câte sunt aceste persoane vulnerabile.

Am primit propunerile Guvernului și cu satisfacție. În primul rând, sunt convins că fondul asigurărilor de sănătate trebuia să recupereze CASS de la persoanele scutite care înregistrează venituri sau sunt apte de muncă.

Pe de altă parte, nu aș vrea ca această măsură să creeze greutăți pentru un număr mare de persoane, care, la rândul lor, să genereze o reacție împotriva colectării CASS. De acum înainte Fondul are nevoie de stabilitatea surselor de finanțare.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla.

„Sunt convins că există persoane care au venituri la negru și au ales să fie co-asigurați”

– Este posibil să existe și persoane care au abuzat de această portiță a co-asigurării? Vorbeați mai devreme despre posibilitatea ca o parte dintre ei să fie persoane care obțin venituri la negru.
– Sunt convins că există persoane care au abuzat – care au venituri la negru și au ales să fie co-asigurați. E foarte bine că, acum, acestea trebuie să plătească CASS dacă se vor asigurate în continuare.

Dar câți or fi din cealaltă categorie – casnici toată viața, fără pensii, care depind de un singur câștigător de venit în familie? Nu știm. Nu mă pot pronunța, din cauză că nu am date.

Și cred că nici autoritățile nu știu exact. Poți doar să faci o analiză după grupe de vârstă. Asta ar fi interesant: dacă s-ar vedea că sunt preponderent cu vârsta peste 65 de ani, începi să îți pui semne de întrebare. Dar dacă sunt de vârstă activă și nu sunt cu handicap, atunci ar trebui să fie încadrate în muncă formală. În cazul acestora din urmă, obligația de plată a CASS este o măsură bună.

Facilitatea pentru bolnavii de cancer

– Neasigurații care intră în Programul național de Oncologie sunt singurii care „au scăpat” și vor rămâne asigurați în sistemul de sănătate în ansamblu. Ceilalți pacienți cu boli cronice care intră în programele naționale de sănătate vor fi asigurați doar în programul respectiv, nu și în restul sistemului. Cum credeți că s-a ajuns la această decizie?
– Cred că s-au prevalat de Legea privind Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului ca să îi protejeze pe pacienții oncologici, comparativ cu pacienții cu alte afecțiuni care fac obiectul programelor naționale de sănătate. Nu am o altă explicație, în afară de existența acelei legi. Însă simpla existență a legii nu aduce bani, nu le plătește lor CASS-ul. Tot FNUASS – adică plătitorii de CASS – le acoperă cheltuielile. –

– Printre categoriile care au rămas exceptate, mai există vreo categorie care ar fi putut fi pusă să contribuie?
– Nu mai avem categorii mari. Nu se pune problema să punem copiii să contribuie. Nu mai sunt categorii care ar fi putut fi puse la plată. Au cam închis. Ceea ce, din punctul de vedere al unui economist de sănătate, este salutar. În aceste noi condiții, Fondul asigurărilor de sănătate are o șansă să răzbată în următorii ani.

Echilibrul Fondului asigurărilor de sănătate va fi restabilit

– Spuneți că măsurile luate sunt corecte. Ce trebuie să se întâmple în continuare?
– Da, aceste măsuri dau speranță, dar și certitudini, că echilibrul bugetar al Fondului unic al asigurărilor de sănătate (FNUASS) fie va fi restabilit, fie va fi aproape restabilit și nu va mai fi atât de dependent de subvențiile de la bugetul de stat. CNAS va putea să înceapă să planifice pe un orizont de timp mai lung.

Dar, din acest moment, trebuie să înceapă și un demers de eficientizare a cheltuielilor Fondului, de a controla creșterea acestora și a obține câștiguri de calitate în serviciile furnizate asiguraților. Aceasta ar trebui să fie prioritatea CNAS în perioada următoare.

Măsura care ar fi adus „o reacție negativă din partea plătitorilor”

– Spuneați, după lansarea studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, că există două modalități de a crește bugetul CNAS: fie se mărește cuantumul contribuției, fie se mărește baza de impozitare – numărul celor care contribuie. S-a optat pentru extinderea categoriilor care trebuie să plătească. Era riscant să fie taxați mai mult cei care deja contribuie?
– Da, ar fi fost o reacție negativă din partea plătitorilor și ar fi fost o măsură pro-ciclică: creștea impozitarea muncii tocmai într-o perioadă în care economia se afla, probabil, în fața unei recesiuni. Și atunci, cu venituri nete mai mici și un impact psihologic important, consumul gospodăriilor ar fi scăzut, alimentând declinul. Ar fi fost nu doar o măsură cu impact politic negativ, ci și una pro-ciclică, nefastă din punct de vedere economic.

S-a ales alternativa corectă. Din punct de vedere al politicii de sănătate, eliminarea scutirilor de la plata CASS este măsura corectă. Ce s-a făcut acum e de lăudat și sper să se mențină pe termen lung. Constat cu amărăciune că a fost nevoie de o criză bugetară a sectorului public ca să facem ce trebuie. Până acum, criza bugetară a sistemului de asigurări de sănătate nu a atras atenția conducătorilor țării.

17 milioane de asigurați și doar 6,6 milioane de contributori

Sistemul de sănătate din România are în acest moment 17 milioane de asigurați și doar puțin peste 6,6 milioane de contributori, ceea ce îl face să aibă o „problemă de sustenabilitate”, atrăgea atenția studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, lansat în primăvara acestui an de Academia de Studii Economice (ASE), cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Cei peste 10 milioane de asigurați neplătitori reprezentau categorii sociale scutite de la plata contribuției la sănătate.

Banii din contribuția la asigurările de sănătate „acoperă 40% din cheltuielile totale de sănătate din România și aproximativ 60% din cheltuielile publice de sănătate”, spunea Radu Comșa, într-un dialog cu HotNews, după lansarea studiului.

Cine nu mai este exceptat

Guvernul a decis acum ca, începând cu data de 1 august, șapte categorii exceptate până acum de la plata asigurării de sănătate vor trebui să achite contribuția, dacă doresc să mai beneficieze de servicii decontate de Casa de Asigurări de Sănătate:

persoane persecutate în perioada comunistă;
beneficiarii indemnizaţiei de şomaj;
persoane aflate în concediu creştere copil;
persoane cu venitul minim de incluziune;
personalul monahal;
bolnavi tratați în programele de sănătate, alţii decât cei cu afecțiuni oncologice;
pensionarii a căror pensie depășește pragul de 3.000 de lei vor plăti contribuție de 10% doar pentru ceea ce depășește 3.000 de lei.

În cazul acestor categorii, contribuția pentru sănătate (10%) va fi reținută la sursă, din venitul lunar.

O a opta categorie care nu va mai fi exceptată de la plata contribuției este reprezentată de co-asigurați. În cazul lor, măsura intră în vigoare de la 1 septembrie – de la această dată, nu mai sunt asigurați dacă nu plătesc CASS în valoare de 2.430 de lei pe an.

Cum co-asigurații nu au venituri, persoana care le co-asigură trebuie să meargă la ANAF, să depună o declarație și să plătească suma de 2.430 de lei. Suma poate fi plătită într-o singură tranșă, la depunerea declarației, sau în două tranșe, la interval de 6 luni.