Măsurile pentru reforma sănătății propuse luni seară de Guvern sunt „lucruri foarte bune pentru pacienți, cunoscute, discutate de multe ori”, spune, într-un dialog cu HotNews, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cel mai mare ONG ce reprezintă drepturile bolnavilor cronici din România. El nu are însă speranțe că toate măsurile vor deveni realitate și explică de ce este reticent. Totodată, el critică declarațiile premierului Ilie Bolojan în privința banilor cheltuiți de România pentru medicamente.

Propunerile de măsuri prezentate luni de premierul Ilie Bolojan, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele Casei de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, „sunt ceea ce discutăm de ani de zile și aduc, categoric, beneficii pentru pacienți. Nu m-au surprins foarte mult”, afirmă activistul pentru drepturile pacienților. 

Radu Gănescu speră ca „multe dintre ele să se implementeze cât mai repede, dar, cu siguranță vor avea rezistență din sistem, nu din afara sistemului”.

„Nu noi, pacienții, cetățenii ne vom opune, ci cei din interiorul sistemului. Pentru că, dacă mă întrebați pe mine, multe lucruri care se pot face în sistemul de sănătate nu țin nici de ministru, nici de Casa de Asigurări de Sănătate, nici de autorități. Ci doar de profesioniștii din sistem.”

Radu Gănescu este pacient cronic, diagnosticat încă din copilărie cu talasemie majoră. Pentru a-și ține boala sub control, are nevoie de transfuzii de sânge din două în două săptămâni și are contact frecvent cu sistemul de sănătate, pentru consultații și analize medicale. 

Gănescu a fost ales, în anul 2005, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Talasemie Majoră, iar din 2013 este președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România. Din anul 2015 face parte din board-ul Forumului European al Pacienţilor, iar în 2018 a fost ales vicepreşedintele acestei organizaţii. 

Din decembrie anul trecut, este și membru al Consiliului Economic și Social, unde a fost ales să reprezinte societatea civilă din domeniul sănătății. 

„Am văzut manageri de spital care nu aveau nicio legătură cu sănătatea”

Una dintre măsurile „cele mai dificil de aplicat” din pachetul anunțat luni seară de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, este depolitizarea managementului spitalelor, în opinia lui Radu Gănescu.

„Eu cred că e foarte dificil de aplicat să ai manageri profesioniști, să nu mai fie numiți politic. Pentru că, de regulă, spitalele țin de consiliile județene, de primării, e cam greu să vină Ministerul să facă niște lucruri”, atrage el atenția. 

Radu Gănescu spune că a văzut, de-a lungul timpului, manageri de spital „care nu aveau nicio legătură că sănătatea”.

„Nu zic că nu e o măsură bună și necesară, ci că e foarte complicată. Cred că e primul pas necesar. Poate că vor reuși să reglementeze prin legislație, prin norme, modalitatea de nominalizare a managementului. Dar asta e foarte greu.”

„Noi decontăm servicii la prețuri foarte mici”

Serviciile medicale acordate în România au, de ani de zile, două prețuri paralele: un preț mai mic în sistemul public de sănătate, decontat de Casa de Asigurări, și un preț de câteva ori mai mare în sistemul privat, plătit din buzunarul pacienților care aleg clincile private.

Ministrul Alexandru Rogobete și președintele CNAS, Horațiu Moldovan, au anunțat luni că, în următorii ani, aceste prețuri vor fi uniformizate: prețurile serviciilor medicale decontate în sistemul public vor urca până la nivelul real, ceea ce ar putea deschide calea ca pacienții să aibă acces, cu bilet de trimitere, atât în sistemul public, cât și în cel privat.

Radu Gănescu este însă sceptic că măsura va putea fi aplicată: „Pentru că dacă începem să calculăm costurile exacte ale serviciilor medicale, vom avea o surpriză foarte mare. Vom vedea că noi decontăm servicii la prețuri foarte mici. Iar dacă va trebui să plătim la costuri reale, riscăm să vină domnul președinte al CNAS și să spună că nu are bani. Casa nu are bani nici acum. Dar când vom plăti la un nivel real al serviciilor medicale. Cum vom face?”

„În momentul în care decontezi la costuri reale, vei avea nevoie de mai mulți bani în sistem. Logica asta ar fi, nu?”, adaugă Radu Gănescu.

La consultație în ambulatoriul unui mare spital din București „stai la ușă și nu vine nimeni”

O altă măsură din pachetul de reforme în sănătate vizează degrevarea spitalelor de serviciile medicale care se pot acorda în ambulatoriul integrat și orientarea pacienților către policlinicile (ambulatoriile) spitalelor.

Ministrul Alexandru Rogobete a anunțat prelungirea programului în ambulatoriu până seara, la ora 20:00, prin organizarea a două ture de lucru. În prezent, majoritatea policlinicilor spitalelor au program doar în prima parte a zilei. De asemenea, Rogobete a anunțat că vrea să oblige toți medicii din spital, inclusiv șefii de secție, să acorde consultații în policlinica spitalului.

„Eu am fost la consultație în ambulatoriu, la un mare spital în București, dar stai la ușă și nu vine nimeni (medicul – n.red.). Eu am pățit-o. Am stat două ore la ușă, apoi am întrebat asistentele și am aflat că doctorița era în spital, în secție. M-am dus în spital, am găsit-o și am întrebat-o de ce are program pe ușă în ambulatoriu. De ce și-a pus numele și programul pe ușă dacă nu e acolo? M-a întrebat cine sunt eu și de ce fac scandal”, spune Radu Gănescu.

El crede că „regula (ca toți medicii din spital să acorde consultații în ambulatoriu) ar putea funcționa dacă e corelată și cu alte măsuri, cum ar fi niște măsuri legate de bugetul spitalului, să le taie din bani, dacă nu fac asta. În momentul ăsta nu ai ce să le faci, nu poți să îi obligi să consulte în ambulatoriu. Nu ai pârghii, nici ca manager și, probabil, nici ca șef de secție.”

Sunt lucruri despre care Radu Gănescu crede că „e în beneficiul tuturor să se schimbe, e nevoie de ele. Spre exemplu, să te poți duce la consultație în ambulatoriu mai după-amiază, fiecare cum are serviciu și cum are treabă. Atâta timp cât știi că e un medic acolo care acordă consultații și lucrurile funcționează.”

Singurul reproș la declarațiile lui Ilie Bolojan 

Dintre toate măsurile și declarațiile făcute de premier și ministrul sănătății, Radu Gănescu ține să atragă atenția asupra celor făcute în privința banilor cheltuiți de România pentru medicamente.

„Văd că are o problemă (primul ministru – n.red.) cu medicamentele inovative și generice. Și nu știu de ce are această problemă. În România, atunci când brevetul medicamentului inovativ a expirat, au venit pe piață și medicamente generice”, spune Radu Gănescu.

Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conțin aceeași substanță activă ca și produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al concentrației. Sunt însă mai ieftine decât medicamentul original.

Radu Gănescu amintește că România „a avut o politică a prețului cel mai mic din Europa la medicamente, care a făcut ca acele medicamente generice și ieftine, cu care ne tratam pacienții, să plece din țară. Producătorii le-au retras din cauză că nu mai erau rentabile. Aproape 3.000 de medicamente care au plecat în ultimii 10 ani.”

„Statul a contribuit foarte mult la plecarea acestor medicamente ieftine, cu care putea să-și trateze pacienții. Dacă e de vină cineva, statul e de vină prin politică a prețului cel mai mic. De aceea nu înțeleg declarațiile domnului prim ministru. Că plătim mult pentru medicamente… Da, suntem un popor cu mulți bolnavi”, consideră președintele COPAC. 

El adaugă însă că „sunt alte țări din Europa care călcă mai mult decât noi pe medicamente.”

Reprezentantul pacienților mai spune că, în opinia sa, cheltuielile cu sănătatea nu reprezintă o cheltuială pentru stat, ci o investiție: „Pentru că dacă tratez poporul, acei oameni sunt funcționali și vor contribui în continuare. Un medicament te costă mai puțin decât o persoană cu dizabilitate, care stă în concediu medical, care se internează în spital, care eventual va primi o pensie de handicap. Aceste costuri sunt mult mai mari decât costul unui medicament.” 

Cele mai importante opt măsuri privind reforma sănătății anunțate luni: 

• Pacienții care pot fi tratați în ambulatoriile spitalelor vor fi orientați într-acolo, iar, în paralel, programul din policlinicile spitalelor (ambulatoriu integrat) ar urma să fie prelungit până la ora 20:00. Toți medicii din spital, inclusiv șefii de secție, vor fi obligați să acorde consultații în ambulatoriu (policlinica spitalului), potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete.

• Spitalele publice și private vor fi obligate, începând de anul viitor, să raporteze costurile reale ale serviciilor medicale, „pentru a ști cât costă o apendicită, o hernie și în anii următori să știm costuri reale si să luăm măsuri”, a anunțat președintele CNAS, Horațiu Moldovan. În următorii ani, prețul decontat pentru serviciile medicale în sistemul public ar urma să crească până la valoarea reală.

• Casa de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății își propun să lucreze la o platformă informatică unde pacienții să își poată face programări. 

• Se vor introduce criterii de performanță și proiecte pilot prin care salarizarea în spitale va fi în funcție de performanță. 

• Managerii spitalelor ar urma să nu mai fie numiți pe criterii politice, spune ministrul Rogobete. 

• Șefii de secție ar trebui să nu mai fie numiți „de instituții din afara spitalelor”, precum Universitățile de Medicină și Farmacie, spune premierul Ilie Bolojan. În opinia premierului, managerii nu pot „să livreze servicii de calitate și eficiente” dacă șefii de secții „sunt numiți de alte instituții”.

• Spitalele unde „gradul de ocupare istoric nu depășește 30-40%” nu se închid, dar vor fi reconfigurate. „Nu mă tem să spun că există spitale în România în care avem mai mulți șefi de secții decât pacienți, ceea ce înseamnă o risipă”, spune Alexandru Rogobete. 

• Ministrul Sănătății își dorește și ca „transferul spre alte spitalele județene sau universitare fără un motiv real al pacienților să înceteze rapid”. 

Articol preluat de pe: Sanatate Hotnews