Un medic de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti, care se afla la finalul programului, a fost filmat în timp ce se certa cu pacienţii, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Cătălina Poiană, spunând că atitudinea acestuia “nu e cea mai potrivită”, dar şi că fiecare medic poate avea un anumit grad de “burnout” (surmenaj).
Conform imaginilor care au apărut în spaţiul public, un medic ORL se ceartă cu pacienţii, spunându-le acestora că programul lui s-a terminat şi nu face muncă patriotică pentru că nu îl plăteşte nimeni pentru ea.
Preşedintele CMR a transmis o serie de precizări referitoare la acest incident.
Astfel, prof. dr. Cătălina Poiană arată că până la acest moment nu a fost înregistrată nicio plângere oficială referitoare la comportamentul medicului respectiv şi punctează că atitudinea care trebuie să guverneze relaţia dintre medic şi pacient în timpul exercitării profesiei medicale, dar şi în afara orelor de program trebuie să fie una de respect reciproc.
“Atitudinea domnului doctor relevată efectiv din dialogul filmat şi prezentat în mass-media, personal, consider că nu este cea mai potrivită. Nu trebuie ţipat, sau, mai corect, consider că trebuie evitat orice fel de conflict, inclusiv cel verbal şi orice situaţie care poate genera o discuţie în contradictoriu. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că fiecare medic poate avea o anumită încărcătură, un anumit grad de burnout, iar din ce am înţeles – repet, din ce a fost prezentat în mass-media, domnul doctor terminase programul de consultaţii şi consultase deja un număr mare de pacienţi aflaţi, probabil, în cadrul programărilor existente, dar şi un număr de pacienţi aflaţi în afara programărilor (din ce am înţeles din relatări)”, menţionează preşedintele CMR.
Aceasta mai spune că, dacă vreunul dintre acei pacienţi care nu erau pe listă putea să reprezinte o urgenţă care să fie ameninţătoare de viaţă, medicul sau orice alt coleg trebuia să intervină.”Aici cred că vorbim, în primul rând, de o problemă de sistem, de a avea în ambulatoriu ture cu medici de aceeaşi specialitate, dar, bineînţeles, ştim cu toţii că, în marea majoritate a situaţiilor, există o lipsă de medici. Asistenţa medicală în Ambulatoriu este una dintre activităţile care pot fi deficitare din cauza finanţării inadecvate şi pot exista situaţii în care medicii să prefere să lucreze în sistemul privat. Medicul, ca orice alt angajat, are un program care presupune un anumit timp de lucru şi ore de odihnă. Cred că trebuie găsite soluţii ca programările să decurgă eficient, atât pentru medic, dar şi ca pacienţii să nu fie nevoiţi să aştepte la cozi. În acelaşi timp, şi pe pacienţi îi rog, cu consideraţie, să înţeleagă că trebuie să se programeze conform unui orar bine stabilit. Consider că una dintre cauzele disfuncţionalităţilor, în situaţiile în care medicul îşi finalizează programul normat, dar se confruntă cu un număr mare de pacienţi care aşteaptă în continuare la uşa cabinetului, reprezintă o problemă de sistem, care poate fi soluţionată şi printr-o eficientizare administrativă, inclusiv locală: identificarea unei alte ture cu medic, un sistem de programări online, poate inclusiv o comunicare şi o intervenţie mai bună şi a medicului, dar în primul rând a instituţiei unde lucrează medicul”, a mai afirmat medicul Cătălina Poiană.
Aceasta a făcut şi “un apel major” către toţi medicii ca, în general, să evite discuţiile contradictorii cu pacienţii, iar mai ales în situaţiile ce ţin de aspecte administrative, să solicite conducerii unităţilor medicale unde activează, sprijin şi măsuri care vizează inclusiv planificarea şi distribuirea programărilor, pentru a preveni tensiunile şi a menţine un climat de încredere şi respect în relaţia medic-pacient.
Directorul medical al SJU Ploieşti, Andrei Ilinca, a precizat, pentru AGERPRES, că în urma incidentului a fost deschisă o anchetă administrativă care încă nu a fost finalizată, medicul respectiv fiind aşteptat să transmită un punct de vedere.
De asemenea, el subliniază că trebuie să se ţină cont de mai mulţi factori, respectiv de faptul că medicul deja depăşise numărul de consultaţii plătite de CAS (28), făcând 37, că era sfârşitul programului, dar şi de de tonul cu care i s-a adresat pacienta.
Totodată, acesta a arătat că pacienţii cărora li s-a adresat nu erau programaţi.
Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Sanatate
