Sănătatea este unul dintre subiectele cele mai discutate în societatea românească, dar și unul înconjurat de numeroase mituri și informații inexacte. În era digitală, accesul la informație este mai facil ca niciodată, însă acest lucru vine la pachet cu o avalanșă de mituri care circulă necontrolat, fie în mediul online, fie transmise din gură în gură. În acest articol, vom explora cele mai răspândite mituri despre sănătatea românilor și vom clarifica adevărurile din spatele acestora, oferind o imagine corectă și bazată pe dovezi științifice.

1. Mitul: „Românii sunt printre cei mai sănătoși din Europa datorită alimentației tradiționale”

Adevărul: Deși alimentația tradițională românească are componente sănătoase, cum ar fi legumele proaspete, fructele și anumite produse lactate, există și multe aspecte nesănătoase. Multe dintre felurile tradiționale sunt bogate în grăsimi saturate și colesterol, mai ales mâncărurile bazate pe carne grasă de porc sau prăjelile. De asemenea, consumul ridicat de sare și zahăr, întâlnit frecvent în dieta românilor, contribuie la riscuri crescute de boli cardiovasculare și diabet.

Studiile arată că România se confruntă cu o prevalență ridicată a bolilor de inimă, a obezității și a diabetului de tip 2, ceea ce contrazice mitul sănătății de fier datorate exclusiv alimentației tradiționale. De exemplu, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2019 a arătat că România are una dintre cele mai ridicate rate de decese cauzate de boli cardiovasculare din Europa, factorul alimentar fiind unul semnificativ.

2. Mitul: „Băuturile alcoolice, consumate moderat, sunt bune pentru sănătate”

Adevărul: Consumul moderat de alcool, în special vinul roșu, este adesea prezentat ca având beneficii pentru sănătate, cum ar fi protecția împotriva bolilor de inimă. Deși există studii care sugerează că anumite componente ale vinului roșu, cum ar fi resveratrolul, pot avea efecte benefice, aceste beneficii nu sunt suficiente pentru a justifica consumul regulat de alcool.

În România, alcoolul este adesea consumat în cantități mult mai mari decât „moderat”, ceea ce duce la probleme majore de sănătate publică, inclusiv dependență, ciroză hepatică, și creșterea riscului de cancer. Conform unui raport al Institutului Național de Sănătate Publică, România se află printre țările cu cel mai ridicat consum de alcool pe cap de locuitor din Europa, cu impact direct asupra speranței de viață și a calității vieții.

3. Mitul: „Românii nu au nevoie de suplimente alimentare dacă mănâncă bine”

Adevărul: Ideal, o dietă echilibrată ar trebui să furnizeze toți nutrienții necesari pentru sănătate, dar în realitate, multe persoane nu reușesc să acopere toate nevoile nutriționale doar din alimentație. Solul din România, de exemplu, este sărac în iod, ceea ce face ca suplimentarea să fie necesară pentru a preveni afecțiuni ale tiroidei. De asemenea, în lunile de iarnă, expunerea la soare este redusă, ceea ce poate duce la deficiență de vitamina D, fiind necesară suplimentarea pentru a menține sănătatea oaselor și a sistemului imunitar.

Mai mult, stilul de viață modern și consumul ridicat de alimente procesate contribuie la deficiențe de vitamine și minerale esențiale, cum ar fi magneziu, zinc sau complexul de vitamine B. Prin urmare, suplimentele alimentare pot juca un rol important în menținerea sănătății, dar trebuie folosite cu discernământ și, ideal, la recomandarea unui medic sau a unui specialist în nutriție.

4. Mitul: „Românii trăiesc mai mult datorită alimentației bazate pe produse naturale”

Adevărul: Deși există o preferință pentru produsele naturale în multe zone rurale ale României, aceasta nu se traduce întotdeauna într-o longevitate mai mare. Speranța de viață în România este mai scăzută decât media europeană, iar acest lucru se datorează unor factori multipli, printre care se numără accesul limitat la servicii medicale de calitate, stilul de viață sedentar, și prevalența unor comportamente nesănătoase, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool.

În plus, expunerea la poluare, stresul și lipsa de educație pentru sănătate sunt factori care influențează negativ sănătatea populației. Consumul de produse naturale, deși benefic, nu poate compensa integral acești factori de risc, mai ales în absența unor politici de sănătate publică eficiente și a unui sistem medical bine pus la punct.

5. Mitul: „Românii nu au nevoie de exerciții fizice dacă muncesc fizic”

Adevărul: Munca fizică poate contribui la menținerea unei forme fizice bune, dar nu poate substitui exercițiile fizice structurate și regulate. Munca fizică grea, cum ar fi cea din agricultură sau construcții, implică adesea mișcări repetitive care pot duce la uzura articulațiilor și la alte probleme musculo-scheletale.

Exercițiile fizice regulate, cum ar fi alergarea, mersul pe jos, înotul sau antrenamentele de forță, sunt esențiale pentru menținerea sănătății inimii, a masei musculare și a flexibilității. De asemenea, sportul joacă un rol important în reducerea stresului, îmbunătățirea stării mentale și prevenirea bolilor cronice. România are o rată de sedentarism destul de ridicată, ceea ce contribuie la creșterea incidenței bolilor cardiovasculare și a obezității, mai ales în mediul urban.

6. Mitul: „Remediile naturiste românești sunt întotdeauna sigure și eficiente”

Adevărul: România are o tradiție îndelungată în folosirea plantelor medicinale și a altor remedii naturiste, iar multe dintre acestea sunt recunoscute pentru beneficiile lor. Cu toate acestea, nu toate remediile naturiste sunt sigure sau eficiente, iar utilizarea lor fără supraveghere medicală poate duce la complicații grave.

De exemplu, unele plante pot interacționa cu medicamentele convenționale, reducându-le eficacitatea sau amplificând efectele secundare. În plus, dozarea necorespunzătoare a unor preparate naturiste poate fi periculoasă. Chiar dacă remediile naturiste sunt promovate ca fiind „fără efecte secundare”, aceasta nu este întotdeauna adevărat. Este important ca românii să fie informați corect și să consulte un medic sau un specialist înainte de a utiliza astfel de remedii, mai ales în cazuri de afecțiuni grave.

7. Mitul: „Fumatul este o problemă minoră în România”

Adevărul: Deși conștientizarea riscurilor fumatului a crescut, iar legislația anti-fumat a devenit mai strictă în ultimii ani, fumatul rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România. Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru o serie de boli grave, cum ar fi cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și bolile respiratorii cronice.

Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, aproximativ 30% din populația adultă a României este fumătoare, cu o prevalență mai mare în rândul bărbaților. Deși au fost implementate campanii de conștientizare și programe de renunțare la fumat, problema rămâne una de amploare, contribuind la o rată crescută a mortalității evitabile.

8. Mitul: „Românii nu au nevoie de controale medicale regulate dacă nu prezintă simptome”

Adevărul: Una dintre cele mai periculoase concepții este aceea că absența simptomelor echivalează cu sănătatea. Multe boli, inclusiv cancerul, hipertensiunea arterială și diabetul, pot fi asimptomatice în stadiile incipiente, ceea ce face ca detectarea timpurie să fie esențială pentru un tratament eficient.

Controalele medicale regulate sunt esențiale pentru prevenție și pentru depistarea precoce a afecțiunilor care, netratate la timp, pot deveni grave. Din păcate, cultura controalelor regulate nu este încă bine înrădăcinată în România, mulți oameni ajungând la medic doar atunci când simptomele devin imposibil de ignorat, moment în care tratamentul poate fi mult mai dificil și mai costisitor.

Informarea corectă – cheia unei vieți sănătoase

Într-o lume dominată de informații contradictorii și de mituri perpetuate adesea prin diverse canale, este esențial ca românii să aibă acces la informații corecte și bazate pe dovezi științifice. Înțelegerea corectă a ceea ce este cu adevărat sănătos și ce nu este crucială pentru prevenirea bolilor și pentru îmbunătățirea calității vieții. Educația pentru sănătate, promovarea unui stil de viață activ și echilibrat, precum și accesul la servicii medicale de calitate sunt factori cheie în combaterea miturilor și în asigurarea unei populații sănătoase. Astfel, românii pot lua decizii informate, evitând capcanele miturilor care pot pune în pericol sănătatea lor și a celor dragi.