Românii plătesc din buzunar peste 30% din cheltuielile cu sănătatea, atunci când au nevoie de medic. Banii din CASS, unde doar unul din trei români contribuie, acoperă mai puțin de jumătate din cheltuielile sistemului

Peste 30% din cheltuielile totale din sistemul de sănătate din România sunt suportate, în fiecare an, de pacienți, sub formă de plăți directe, atunci când au nevoie de servicii medicale. Este una dintre concluziile studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, lansat de Academia de Studii Economice (ASE), cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Un procent „foarte-foarte mare”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care admite că, potrivit criteriilor OMS, o astfel de cifră plasează pacienții români într-o „zonă de vulnerabilitate” și „pune în pericol, până la urmă, accesul la servicii de sănătate”.

Chiar dacă reprezintă sursa numărul 1 de finanțare a sistemului de sănătate, banii colectați din contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) acoperă mai puțin de jumătate din cheltuielile totale ale sistemului de sănătate, într-un an – 42,66% – arată studiul.

Contribuția la asigurările de sănătate este plătită, însă, doar de 35% dintre români. „Există un dezechilibru între numărul de contributori și beneficiarii exceptați de la plata contribuției”, au constatat autorii studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”.

A doua cea mai importantă sursă de finanțare a sistemului de sănătate este reprezentată de plățile directe din buzunarul pacienților (Out-of-pocket – OOP), estimate la 30,05% din totalul cheltuielilor.

Câți bani sunt în sistemul de sănătate și de unde vin

Cheltuielile curente totale cu sănătatea s-au ridicat, în anul 2023, analizat în studiu, la 99,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 20 de miliarde de euro – circa 6,18% din PIB. Aceste cifre se traduc printr-o cheltuială medie cu sănătatea de circa 1.051 de euro pe cap de locuitor.

De remarcat că, de-a lungul perioadei analizate în studiu – 2013 – 2022 – Romania s-a poziționat în mod constant la mai puțin de jumătate din media Uniunii ca procent din PIB alocat sănătății (10,9% media UE) sau a statelor vest europene – 12,9% din PIB în Germania, 12,1% din PIB în Austria, 12,3% din PIB în Franța.

Chiar și după pandemia care a început în 2020 și care a determinat o creștere accentuată a cheltuielilor pentru sănătate în majoritatea țărilor, România rămâne printre țările cu cele mai mici alocări pentru sănătate de pe continent.

Ponderea principalelor surse de finanțare în cheltuiala totală cu sănătatea

Sursele de finanțare ale sistemului de sănătate din România:

  • CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) – 42,66%
  • Cheltuieli directe suportate de pacienți din propriul buzunar (Out of pocket) – 30,05%.
  • Bugetul de stat – 20,48%
  • Taxa clawback – 4,54%
  • Abonamente de sănătate (clinici private) – 0,98%
  • Bugetele locale ale Unităților Administrativ Teritoriale – 0,65%
  • Asigurări private – 0,46%
  • Alte scheme – 0,19%.

Percepția conform căreia sistemul de sănătate e susținut preponderent de stat, contrazisă

Spitalele publice din România primesc 95% din banii din Fondul Unic Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate (colectați din plata CASS) destinați spitalelor, în timp ce 5% din acești bani ajung la spitalele private care oferă servicii în contract cu CNAS.

Contrar însă percepției generale, conform căreia sistemul de sănătate este susținut preponderent de stat, analiza arată că finanțarea privată joacă un rol mult mai important decât se credea, arată autorii.

Cheltuielile publice cu sănătatea însumează 67.900.664.245 de lei, ceea ce înseamnă, procentual, 68% din total.

Cheltuielile private cu sănătatea – plăți directe făcute de pacienți, abonamente la clinici private și asigurări private de sănătate – însumează 31.287.610.643, adică aproximativ 32% din total.

Studiul ia în calcul doar plățile directe „oficiale”, nu eventuale plăți informale – „atenții” pentru medici sau alt tip de personal medical.

Câți români plătesc asigurare de sănătate

Sistemul de contribuții la asigurarea de sănătate are o „problemă de sustenabilitate”, arată autorii studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”.

În total, CNAS înregistrează 16.970.960 de asigurați, însă doar 35% din populația României plătește, în acest moment, contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS).

54% din populație nu plătește CASS – vorbim despre peste 10 milioane de români scutiți de la plată – care beneficiază de toate drepturile unui asigurat.

11% dintre români nu sunt asigurați și beneficiază de un pachet minimal de servicii medicale pus la dispoziție de Casa de Asigurări de Sănătate, inclusiv servicii medicale de urgență.

Doar 35% din populația României plătește CASS
Doar 35% din populația României plătește CASS

Cine sunt românii scutiți

Categoriile sociale scutite de la plata contribuției la asigurarea de sănătate:

  • Copii, copii în plasament, elevi, studenți (<26 ani>
  • Co-asigurați (soțul, soția, părinții fără venituri aflați în întreținerea unei persoane asigurate) – 654.244 de persoane.
  • Persecutați politic, deportați, veterani, revoluționari – 149.221 de persoane.
  • Persoane cu handicap – 171.460 de persoane.
  • Persoane incluse în Programe naționale curative, fără venituri – 60.682 de persoane.
  • Femei însărcinate și lăuze fără venituri – 24.623 de persoane.
  • Persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului – 133.362.
  • Șomeri beneficiari de indemnizație – 38.612 persoane.
  • Persoane cu pedeapsă privativă de libertate – 19.567.
  • Persoane beneficiare de ajutor social – venit minim garantat – 239.309.
  • Personal monahal – 2.515.
  • Pensionari (inclusiv 430.786 pensii de invaliditate și 15.161 persoane instituționalizate) – 4.287.274.
  • Cetățeni străini și alte categorii de asigurați exceptați de plata CASS – 25.739.

Îmbunătățirea colectării fondurilor la bugetul de stat – soluția propusă de Rafila

Pacienții români se află într-o „zonă de vulnerabilitate” în privința accesului la servicii de sănătate, din cauza procentului mare de plăți directe pe care trebuie să îl suporte, consideră ministrul Sănătății. Alexandru Rafila a fost prezent la lansarea studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice (ASE) din București, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

„Nu putem să nu menționăm faptul că am ajuns la 30% bani pe care îi plătesc oamenii din România. Intrăm într-o zonă de vulnerabilitate. Cel puțin din statisticile OMS, acest procent de 30%, bani pe care îi plătesc din buzunar pacienții din România, reprezintă un procent foarte-foarte mare”, a arătat ministrul Sănătății.

El mai spune că „devine îngrijorător atunci când depășește acest nivel, de 30%, și nu putem să nu ne gândim că el pune în pericol, până la urmă, accesul la servicii de sănătate”.

Rafila consideră că soluția pentru a putea fi alocați mai mulți bani către sistemul de sănătate ar fi „să îmbunătățim performanța colectării fondurilor la bugetul de stat”.

În caz contrar, potrivit ministrului Sănătății, creșterea bugetului pentru sănătate „va fi în continuare lentă sau nu va fi”.

În privința categoriilor scutite de la plată, Rafila mai spune că „nu ne putem apuca să punem elevi să plătească”. El a pus, de asemenea, scutirea de la plată a pensionarilor pe seama pensiilor mici.

Soluțiile propuse de autorii studiului

Una dintre principalele recomandări a autorilor studiului este că „în mod ideal, casele de asigurări ar trebui să trateze egal furnizorii publici și privați”, iar pacienții asigurați ar trebui să aibă acces la servicii medicale integral decontate, indiferent dacă acestea sunt oferite în spitale publice sau private.

De asemenea, ei recomandă tuturor categoriilor de actori din sistem – Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, furnizorii publici și privați – să caute și să implementeze soluții, astfel încât:

  • planificarea bugetară să fie multianuală și ancorată în obiectivele prevăzute în documentele strategice naționale și operaționale regionale;
  • pachetele de servicii să conțină tehnologii medicale necesare și cost-eficace;
  • contractarea serviciilor să fie făcută cu furnizori capabili, în funcție de nevoile populației din aria de acoperire;
  • mecanismele de plată să încurajeze comportamente dezirabile din partea furnizorilor, să nu împovăreze pacienții și să fie ancorate în costurile reale de producere a serviciilor;
  • resursele umane și tehnologice necesare să poată fi asigurate și distribuite potrivit nevoilor reale.

Articol preluat de pe: Sanatate Hotnews

EkoNews