Medicul balneolog Adrian Florin Secureanu, fost manager al Spitalului Malaxa din București, a fost eliberat condiționat pe 29 ianuarie 2025, după ce a ispășit doar jumătate din pedeapsa de 3 ani și 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Hotărârea a fost luată de Judecătoria Giurgiu și, întrucât procurorii nu au contestat decizia, aceasta a rămas definitivă.

Secureanu, cunoscut pentru stilul său de viață extravagant finanțat din fondurile spitalului, nu este însă un om liber pe deplin. Îl așteaptă apelul într-un al doilea dosar, în care a fost condamnat inițial la 11 ani de închisoare pentru luare de mită și delapidare.

De la management medical la lux pe bani publici

În perioada 2009–2016, Secureanu a condus Spitalul Malaxa și a transformat instituția într-o sursă personală de finanțare. Ancheta procurorilor a arătat că acesta a semnat contracte cu dedicație, a luat mită și a deturnat fondurile unității medicale pentru cheltuieli personale. Printre altele, și-a renovat vila cu bani publici, și-a cumpărat bijuterii și o limuzină și a plecat în vacanțe exotice cu iubita sa, pe care o alinta „Vrăbi”.

Condamnat inițial la 5 ani și 10 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, Secureanu a beneficiat de o reducere a pedepsei, după ce unele fapte s-au prescris. Pe 8 mai 2023, Curtea de Apel București a decis ca acesta să execute 3 ani și 8 luni la Penitenciarul Bihor. Între timp, în noiembrie 2024, Tribunalul București l-a condamnat într-un alt dosar la 11 ani de închisoare pentru luare de mită și delapidare. Decizia nu este definitivă, iar apelul se judecă pe 7 aprilie 2025.

O eliberare discretă, fără opoziția procurorilor

Secureanu a fost eliberat din penitenciar pe 29 ianuarie 2025, în urma unei decizii a Judecătoriei Giurgiu. Inițial, Comisia pentru Liberare Condiționată a respins cererea sa, stabilind că acesta ar trebui să mai execute cel puțin 8 luni, având în vedere că nu și-a achitat toate obligațiile civile și că perioada petrecută în detenție nu era suficientă pentru atingerea scopului pedepsei.

Cu toate acestea, Secureanu a contestat decizia în instanță, argumentând că a achitat o parte semnificativă a prejudiciului și că există proceduri de executare silită asupra bunurilor sale. În plus, a invocat statutul său de medic și reputația internațională ca argumente pentru eliberarea sa.

Judecătoria Giurgiu i-a admis cererea, apreciind că acesta a făcut „dovada bunei-credințe” prin plata parțială a obligațiilor și comportamentul din detenție. Hotărârea a rămas definitivă după trei zile, deoarece procurorii nu au formulat contestație.

Ce urmează pentru Secureanu?

Deși a scăpat mai devreme din închisoare în primul dosar, Secureanu mai are de trecut un obstacol major: apelul în procesul în care a fost condamnat la 11 ani pentru luare de mită și delapidare. Curtea de Apel București urmează să judece cazul pe 7 aprilie 2025, iar o eventuală condamnare definitivă ar putea să-l trimită din nou după gratii.

În mai 2017, Florin Secureanu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare – 5 fapte, dintre care una cu consecinţe deosebit de grave – şi luare de mită, alături de mai mulţi angajaţi de la Spitalul ”Malaxa” şi administratori ai unor societăţi comerciale.

Ce spune DNA despre Secureanu

Conform DNA, Secureanu a deţinut funcţia de manager al Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa” din Bucureşti, în perioada 1 aprilie 2007 – 29 noiembrie 2016. După numirea în funcţia de manager (anul 2009) până la data demiterii acestuia din funcţie (29 noiembrie 2016), el a conceput şi pus în aplicare mai multe mecanisme prin care şi-a însuşit sume semnificative de bani din patrimoniul spitalului, în cuantum de 9.144.053 lei.

Procurorii susţin că modalităţile concrete prin care a acţionat Secureanu au fost diverse. Astfel, el şi-a însuşit sume de bani în numerar din casieria spitalului, activitate concretizată în perioada 4 mai 2009 – 23 noiembrie 2016 cu justificarea achitării în numerar a unor bunuri şi servicii evidenţiate ca fiind livrate/prestate de două societăţi comerciale cu comportament fiscal neadecvat. În realitate, aceste două societăţi comerciale nu au livrat/prestat niciun bun/serviciu spitalului.

Pe de altă parte, Secureanu a folosit şi alte metode mai complexe, finalizate cu însuşirea, din fondurile spitalului, a unor sume semnificative de bani, sub pretextul achitării altor servicii sau bunuri de care ar fi beneficiat instituţia spitalicească şi care s-au dovedit a fi fictive în totalitate. Concret, la iniţiativa şi sub controlul fostului manager, la nivelul Spitalului “Malaxa” au fost create şi utilizate circuite comerciale fictive de prestări servicii şi livrări de bunuri cu mai multe societăţi comerciale, a informat DNA.

Complicii managerului de la ‘Malaxa’

Anchetatorii mai spun că, pentru a justifica în documentele financiar-contabile ale spitalului sumele de bani astfel delapidate, Secureanu a beneficiat de ajutorul celorlalţi inculpaţi, angajaţi ai spitalului, care au avut rol determinant în întocmirea în fals a documentelor de evidenţă contabilă care să justifice banii scoşi fără drept din patrimoniul spitalului (operaţiuni care nu aveau la bază relaţii comerciale reale).

În una dintre situaţii, Cristian Ioniţă, în calitate de asociat/administrator al unor societăţi comerciale, a facturat în mod fictiv bunuri şi servicii către Spitalul “Malaxa” în sumă totală de 6.181.863 lei, achitată de spital prin virament bancar în conturile bancare ale firmelor sale. Ulterior, 5.155.164 lei au fost retraşi în numerar de către Cristian Ioniţă, după care au fost remise lui Mihai Mesner (mai puţin un comision de 5-10%). La rândul său, acesta din urmă a restituit banii lui Secureanu, care era beneficiarul final.

Vacanțe scumpe pe banii altora

Procurorii mai arată că, în perioada 20 mai 2011 – 24 noiembrie 2016, pentru a menţine relaţiile contractuale dintre Spitalul “Malaxa” şi o societate comercială care avea calitatea de furnizor de consumabile medicale, Secureanu a pretins şi a obţinut de la firma respectivă achitarea contravalorii a 754 prestaţii de servicii de turism (cazare, masa, bilete de avion) în valoare totală de 1.279.402 lei.

De pachetele turistice a beneficiat în cea mai mare parte Secureanu, dar şi apropiaţi ai săi: prieteni, membri de familie, medici şi alţi angajaţi ai spitalului. Toate pachetele turistice au fost achiziţionate prin intermediul aceleiaşi agenţii de turism, Secureanu fiind cel care decidea conţinutul pachetului, când şi unde urma a fi efectuată deplasarea, persoanele participante.

Serviciile turistice au constat în achiziţionarea de bilete avion, cazare, închirieri auto, mic dejun, iar destinaţiile au fost variate, atât în ţări din Europa (Italia, Germania, Austria, Spania, Portugalia, Franţa, Elveţia, Belgia, Olanda, Ungaria, Malta, Anglia, Turcia,), Statele Unite ale Americii (New York, Las Vegas, Washington), Canada, Asia (China, Indonezia), Australia, Noua Zeelandă, dar şi în oraşe din România, au mai stabilit procurorii anticorupţie.

Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Sanatate