Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie de pregătire pentru criză care include îmbunătățirea sistemelor de prevenire, creșterea gradului de conștientizare a publicului și consolidarea coordonării între diferitele țări ale Uniunii Europene, scrie EL PERIODICO, relatează Rador Radio România.

Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, este adesea citat pentru o declarație în care francezul a afirmat că a crezut întotdeauna că Europa “va fi construită prin crize și va fi suma soluțiilor sale”.

Dar Bruxelles-ul vrea să nu mai gestioneze crizele și să înceapă să le prevină.

“Amenințările cu care se confruntă Europa astăzi sunt mai complexe și mai interconectate decât oricând”, a declarat Hadja Lahbib, comisarul european pentru Managementul crizelor. “Cel mai bun mod de a aborda amenințările este să le depășim”, a declarat şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas. Mai mult ca oricând, UE trebuie să se pregătească.

Acesta este obiectivul principal al strategiei pe care executivul UE a prezentat-o miercuri: să fim pregătiți. “Cum se spune în engleză, trebuie să reparăm acoperișul cât soarele încă strălucește”, a declarat vicepreședintele pentru Pregătire, Roxana Mînzatu, la o conferință de presă. Și soarele încă strălucește, dar deja sunt destul de mulți nori care se adună peste Europa.

Bruxelles-ul identifică dezastrele naturale, în special agravate de schimbările climatice, crizele induse, precum pandemiile sau accidentele industriale, amenințările hibride precum atacurile cibernetice sau atacurile asupra infrastructurii și posibilitatea reală a unui conflict armat ca preocupări principale. Ca răspuns, caută modalități de a se asigura că publicul, guvernele și sectorul privat sunt pregătite.

“De la incendii de vegetație la atacuri cibernetice asupra infrastructurii noastre critice, noile realități necesită pregătire”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

“Cetăţenii noştri, ţările noastre membre şi afacerile noastre au nevoie de instrumentele potrivite pentru a preveni crizele şi pentru a reacţiona rapid atunci când se produce un dezastru”, a adăugat germanca.

Pentru Mânzatu, o politică de pregătire este o chestiune de “intelligence și responsabilitate”.

La fel ca o poliță de asigurare, este concepută pentru a reduce daunele în cel mai rău caz. În acest sens, propunerile executivului comunitar urmăresc îmbunătățirea capacității Europei de anticipare, pregătire și răspuns.

Măsura care a stârnit cea mai mare agitație este apelul Bruxelles-ului ca cetățenii să aibă acasă un kit de supraviețuire cu apă, mâncare, o lanternă, un radio, baterii sau medicamente, care să le permită să supraviețuiască fără provizii pentru cel puțin 72 de ore.

Comisia va publica, de asemenea, îndrumări pentru guverne pentru a lua în considerare disponibilitatea unui adăpost pentru populație.

De asemenea, Comisia a propus să existe planuri specifice în sectoare cheie precum sănătatea, educația, transporturile și telecomunicațiile pentru a garanta serviciile de bază în caz de criză. În plus, Uniunea propune crearea unei “rezerve strategice” care să includă avioane de stingere a incendiilor, rezerve de energie, arme chimice și biologice specializate, precum și medicamente, apă și alimente.

Deși UE se ferește de retorica alarmistă, recunoaște că există lacune semnificative în capacitatea sa de răspuns. Un număr de țări au cerut de luni de zile o strategie coordonată de pregătire. Pentru că diferențele, nu doar în percepția amenințării, ci și în capacitatea de a răspunde, sunt notabile în toată Europa.

Roxana Mînzatu a recunoscut de fapt că nu ar fi pregătită pentru că nu are acasă cele necesare.

“Sunt un bun exemplu despre cât de pregătiți trebuie să fim noi în această Uniune”, a spus vicepreședinta, referindu-se la incendiile din Grecia și dezastrul din Valencia ca exemple de evenimente extreme pe care nu credem că le vom experimenta până când nu se întâmplă.

“Trebuie să vorbim cu cetățenii noștri, cu toate generațiile, cu toate gospodăriile, cu cei mai vulnerabili… Toată lumea trebuie informată, toată lumea trebuie echipată”, a insistat românca. O pregătire care presupune nu numai să știi cum să acționezi în caz de urgență, ci și să faci față amenințărilor hibride, precum dezinformarea.

Educarea populației este tocmai unul dintre pilonii fundamentali ai strategiei. Comisia susține că majoritatea cetățenilor europeni recunosc că nu știu cum să reacționeze la o urgență. Bruxelles-ul dorește să schimbe acest lucru prin introducerea de formare în școli și campanii de conștientizare a dezastrelor.

Comisia include, de asemenea, promovarea voluntariatului ca măsură importantă care poate contribui la formarea cetățenilor. De asemenea, evidențiază importanța societății civile în vremuri de criză, dar și valoarea profesioniștilor, precum serviciile de urgență și pompierii. Dar exclude recrutarea. “Nu recomandăm serviciul militar”, a spus Lahbib.

UE nu aspiră să înlocuiască modelele existente.

În situații de criză, autoritățile locale sunt adesea cel mai bine pregătite pentru că ele cunosc cel mai bine terenul. Dar își propune să îmbunătățească coordonarea între instituții, între țări și chiar între sectoare, deoarece multe dintre amenințările cu care se confruntă Europa “nu cunosc granițe și necesită un efort și un răspuns comun”, a afirmat Roxana Mînzatu.

“De aceea creăm un nou centru al UE de coordonare a crizelor pentru a ne coordona mai bine în cazul unei crize”, a explicat comisarul. Scopul este de a sprijini guvernele în gestionarea lor, dar și de a consolida capacitatea de răspuns a UE.

Mânzatu a mai insistat ca intregul proces nu începe de la zero. Toate lucrările privind adaptarea la schimbările climatice, răspunsul la pandemia de COVID-19 și chiar consecințele crizei energetice rezultate din invazia Ucrainei de către Rusia au pus bazele acestei acţiuni. “Pandemia de COVID a demonstrat că valoarea adăugată de a acționa împreună în solidaritate, în coordonare, în cadrul Uniunii Europene, care este absolut crucială, ne face mai eficienți și mai puternici”, a adăugat vicepreședinta.

De asemenea, Colegiul Comisarilor a avut prima întâlnire concentrată pe probleme de securitate, măsură anunțată de președinta von der Leyen în februarie. Scopul este de a se asigura că membrii Comisiei sunt, de asemenea, informați în mod corespunzător cu privire la potențialele amenințări pentru a le preveni și a le înfrunta.

Articol preluat de pe: Stiri pe Surse Sanatate