Vineri, 06 Iunie 2025, ora 20:15
1132 citiri
Timp de ani de zile, telefoanele inteligente au fost prezentate ca unelte care ne ușurează viața, ne țin conectați și ne oferă acces rapid la informații. Însă un nou studiu publicat în Australasian Journal of Philosophy propune o perspectivă radical diferită: smartphone-ul nu mai este o unealtă, ci un „parazit evolutiv” care trăiește din atenția noastră, fără să ne mai aducă beneficii reale.
Această teorie îndrăzneață aparține filozofei Rachael L. Brown și biologului evoluționist Rob Brooks, care susțin că telefonul modern a trecut de la o relație de tip mutualist, în care și utilizatorul, și dispozitivul aveau de câștigat, la una parazitară. În viziunea lor, aplicațiile mobile, algoritmii de recomandare și sistemele de colectare a datelor acționează asemenea unui organism care se hrănește cu timpul, atenția și intimitatea noastră, în beneficiul companiilor Big Tech.
Scroll infinit și un somn fragmentat
În analiza lor, autorii explică faptul că multe aplicații sunt programate nu pentru a rezolva probleme reale, ci pentru a prelungi cât mai mult interacțiunea. De la scroll-ul infinit din rețelele sociale până la notificările constante, scopul nu mai este utilitatea, ci menținerea atenției. Aceste mecanisme nu doar că ne fură timpul, dar lasă urme vizibile asupra sănătății mintale: tulburări de somn, dificultăți de concentrare, relații sociale deteriorate și o scădere generală a capacității cognitive.
Brown și Brooks avertizează că, deși mulți utilizatori sunt conștienți de aceste efecte, voința individuală este adesea insuficientă în fața unei industrii care investește miliarde în modelarea comportamentului uman. E o „cursă a înarmării” informaționale în care utilizatorul este mereu cu un pas în urmă.
Pornind de la analogii biologice, cercetătorii propun un model de intervenție colectivă inspirat din ecosisteme naturale: așa cum unele specii „pedepsesc” partenerii care încalcă regulile simbiozei, tot așa și societatea trebuie să impună limite clare tehnologiei. Soluția? Reglementări legale ferme – de la limitarea algoritmilor adictivi până la interzicerea accesului minorilor la anumite aplicații. Australia, care a luat recent decizia de a bloca accesul adolescenților la rețelele sociale, este văzută drept un exemplu concret de „poliție evolutivă digitală”.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
Articol preluat de pe: Tech Ziare.com
