”Boala mizeriei” a ajuns într-un penitenciar din țară. Coșmarul prin care au trecut deținuții

penitenciar

Condițiile din penitenciare au adus, de-a lungul timpului, prejudicii statului român, prin daunele pe care le-a acordat CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) deținuților. Recent, Penitenciarul din Iași s-a confruntat cu „boala mizeriei”, așa cum mai este numită scabia.

În perioada februarie-aprilie 2024 s-au înregistrat 13 cazuri de scabie în rândul deținuților de la penitenciarul din „Copou”, a precizat purtătorul de cuvânt al acestei instituții, Gabriela Topoliceanu, pentru ziare.com.

Conform sursei menționate, s-au luat măsuri suplimentare de igienizare, deratizare, iar deținuții care au contractat scabia au fost îngrijiți de personalul medical de specialitate.

„Acțiunile de igienizare se fac periodic, conform ordinelor Ministerului Sănătății, dar și în cazuri speciale. Deținuții au fost izolați, au primit tratament corespunzător, materiale igienico-sanitare”, a menționat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului din Iași.

La acest moment, nu se cunoaște cu exactitate cum a ajuns scabia într-un loc în care persoanele sunt private de libertate, însă se presupune că această boală, specifică unor colectivități mari, cu igienă precară, a apărut „accidental”, având în vedere că sunt cazați și alți condamnați, care provin de alte penitenciare.

Joi, 8 mai, la Penitenciarul din Iași erau cazați 662 de condamnați.

Conform surselor ziare.com, deținuții infectați cu scabie(râie) au avut „de tras” până la vindecare și nu este exclus ca în viitorul apropiat să mai apară alte cazuri în închisorile din țară, cel puțin unde s-a înregistrat primul focar, la Penitenciarul din Iași.

„Noi avem program prin care îi învățăm să păstreze curățenia, igiena corporală și în celulă, dar sunt lucruri care țin și de structura lor (n.r. a deținuților), de educație”, a menționat, pentru ziare.com, comisar-șef de poliție penitenciară, Gabriela Topoliceanu, în calitate de purtător de cuvânt al Penitenciarului Iași.

„Boala” din penitenciare.Personal insuficient, inclusiv medical

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) se confruntă cu o lipsă acută de personal, inclusiv medical.

„Noi am recunoscut în toate rapoartele oficiale, că avem un mare deficit de personal în toată țara”, a menționat purtătorul de cuvânt al ANP, Elena Cîrlan, pentru ziare.com. Conform informațiilor noastre, aproximativ 50% dintre posturile din sectorul medical sunt neocupate, deși ANP a realizat de-a lungul timpului evenimente prin care să atragă personal pentru penitenciarele din țară.

În lipsa unor medici de specialitate care să activeze în penitenciarele din România, tratarea deținuților devine mult mai grea și poate reprezenta o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

Persoanele încarcerate din România rămân, de departe, cea mai importantă sursă a proceselor pe care România le înregistrează și le pierde în litigiile instrumentate de CEDO, arată datele oficiale.

Milioane de euro, daune pentru condițiile mizere din închisori

Potrivit deciziilor CEDO, România își cazează condamnații în spații improprii, majoritatea moștenite de la regimul comunist, iar lipsa investițiilor în această infrastructură a făcut ca mii de persoane private de libertate să caute compensații materiale la Strasbourg. În ultimii 15 ani, România a achitat aproximativ 17 milioane de euro condamnaților care au reclamat la CEDO condițiile insalubre din închisori.

„În ultimii 15 ani, în sistemul penitenciar au fost deţinute 160.000 de persoane private de libertate. Dintre acestea, în ultimii 15 ani, au câştigat la CEDO despăgubiri în media sumei de 4.000 – 5.000 de euro 4.300 de foste persoane private de libertate, 4.300 raportat la 160.000, iar suma totală pe care statul român a plătit-o, până în acest moment, din evidenţele pe care le are Administraţia Naţională a Penitenciarelor la dispoziţie, este de 16,8 milioane de euro. Procentul cauzelor câştigate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este în marja 2 – 3%. Dacă vom caza 100 de persoane, în orice infrastructură, fie ea şi de tip hotelier, vă garantez că în 15 ani vor fi două-trei plângeri sau reclamaţii. S-a vehiculat de foarte multe ori că statul român plăteşte sute de milioane de euro, ceea ce nu este adevărat”, menționa conducerea ANP la prezentarea bilanţului activităţii în 2023.

EkoNews.ro

Articol preluat de pe: Actualitate Ziare.com

Articole Recente