Cel mai recent raport al Uniunii Europene cu privire la absorbția fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) arată că guvernul investește în direcția priorităților reale pentru infrastructură. Totuși, cei mai mulți bani se duc la Compania Națională de Căi Ferate CFR, care, deși urmează să absoarbă fonduri europene de aproape 3 miliarde euro, are pierderi importante estimate în bugetul pe 2024.
Planurile României includ investiții de peste 2,8 miliarde euro într-o companie națională care se laudă în proiectul de buget pe 2024 că va reuși să scadă pierderile cu 0,04% față de anul precedent. România nu are niciun kilometru de cale ferată de mare viteză, iar acest lucru nu pare că se va schimba prea curând.
Compania Națională de Căi Ferate CFR (CN CFR SA) este una dintre entitățile rezultate în 1998 din dizolvarea Căilor Ferate Române, alături de CFR Călători și CFR Marfă. Toate cele trei companii pierd bani an după an, dar nu vorbim de fondurile unor investitori, ci de banii statului român, strânși de la cetățeni prin taxe și impozite.
Nici CFR Marfă sau CFR Călători nu o duc bine, însă CN CFR SA, cunoscută și ca „CFR Infrastructură”, este entitatea care administrează infrastructura feroviară română și primește din fondurile europene 2.861.059.920 euro, potrivit celui mai nou raport UE despre Fondurile de Redresare și Reziliență, din aprilie 2024.
Unde merg cei mai mulți bani din PNRR până acum
Compania Națională de Căi Ferate CFR primește cele mai multe fonduri europene distribuite în România, mai mult de o cincime din totalul absorbit până acum, cu un procent de 21,67% din totalul cheltuielilor alocate de statul român prin PNRR până în noiembrie 2023, catalogate ca fiind parte din linia de buget „C4. Transport sustenabil – I1 – Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare”.
Următorul beneficiar al fondurilor PNRR este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cu 2.729.110.716 euro, prin linia bugetară „C4. Transport sustenabil – I3 – Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră”.
Nici Autoritatea pentru Reformă Feroviară (AFR) nu lipsește de pe lista alocării fondurilor, fiind prezentă la linia „C4. Transport sustenabil – I2 – Material rulant feroviar”, însă suma primită este de doar 296 milioane euro.
Costul total al planului de redresare și reziliență pentru România se ridică la 29,2 miliarde euro, sau 13,1 % din produsul intern brut (PIB) al țării în 2019. Aceste fonduri vin sub forma de granturi (13,6 miliarde euro) și împrumuturi (14,9 miliarde euro), care trebuie utilizate până la finalul anului 2026 sau se pierd.
Cum arată bugetul CN CFR SA pe 2024
Compania responsabilă de infrastructura CFR și-a dezvăluit public bugetul în data de 18 aprilie 2024, când Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunţat deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a Hotărârii Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
„Rezultatul brut programat pentru anul 2024 este negativ – pierdere, în valoare de 598.151,94 mii lei, în scădere cu 0,04% față de pierderea preliminată/realizată în anul 2023”, se arată în proiectul de hotărâre.
600 milioane lei, adică peste 120 milioane euro, pare o sumă mică față de fondurile europene de 2,8 miliarde euro, însă pierderile sunt emblematice pentru modul în care sunt conduse companiile naționale din România.
Fost Ministru al Economiei în guvernul Cîțu, Claudiu Năsui, este primul parlamentar român și primul membru al guvernului care a obținut certificarea financiară CFA (Chartered Financial Analyst), un titlu recunoscut la nivel internațional și cerut de angajatorii de top în domeniul financiar. Năsui nu se așteaptă ca CN CFR SA să facă vreodată profit.
„Perspectivele ca această companie să facă vreodată profit sau să fie rentabilă, fără un management care să fie interesat de lucrul acesta, lucru ce poate proveni doar din privatizare, sunt nule. Poate va face un profit incidental câțiva ani, după ce se fac niște investiții, dar, dacă structura de stimulente omniprezente la stat rămâne aceeași, perspectivele sunt doar de pierderi”, a explicat Claudiu Năsui, deputat USR din 2016, pentru Ziare.com.
De asemenea, un alt avantaj din partea statului român pentru CN CFR SA este prezență, alături de CFR Călători, CFR Marfă și Metrorex, într-un memorandum cu tema „exceptarea de la prevederile art. XL și XLI ale Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, aprobat în ședința Guvernului din data de 16 noiembrie 2023.”
Banii din PNRR sunt înghițiți aproape complet de stat
Raportul comandat de Uniunea Europeană arată că România este pe ultimul loc la utilizarea fondurilor PNRR pentru a susține sectorul privat. Doar 3% dintre fonduri sunt destinate unor companii private, în timp ce restul de 97% merg la stat și la autoritățile locale.
Danemarca este țara care alocă cele mai multe fonduri de redresare și reziliență firmelor private, cu 70% din totalul fondurilor europene, în timp ce Austria, Bulgaria, Germania și Grecia, Malta, Slovenia și Suedia acordă peste 40% din totalul fondurilor disponibile întreprindelor private. Media europeană privind beneficiarii privaţi este 28,5%, potrivit unei analize REPER.
„Dacă vedem dispreţul guvernului pentru principiile guvernanţei corporative şi refuzul de a implementa reformele necesare care blochează de fapt cererea 3 de plată, putem înţelege că proiectul ”marea sifonare a PNRR” este în plină derulare. Guvernul comasat jonglează cu sume uriaşe şi cu viitorul românilor prin ascunderea banilor în suveicile companiilor falimentare de stat. Solicit de urgenţă Guvernului şi Ministerului Transportului să clarifice şi să spună cum poate face CFR-faliment o distribuţie responsabilă a banilor europeni din PNRR. Solicit public ca proiectul de buget al CFR pentru 2024 să fie urgent retras pentru că este strigător la cer să proiectezi deja o pierdere de 598 milioane de lei. Este o sfidare clară pentru toţi românii care contribuie la buget cu taxele recent mărite şi un afront pentru munca pe care o depunem la nivel european pentru a finanţa infrastructura României, inclusiv cea feroviară, atât de necesară pentru români!”, a explicat Dragoş Pîslaru, co-președinte REPER și unul dintre cei mai influenți europarlamentari români.
În ceea ce privește CN CFR SA, ciclul investiții/pierderi va continua să se repete, crede Claudiu Năsui.
„Se acumulează arierate, lor nu le pune nimeni poprire pe conturi cum se pune
contribuabililor, după care mai vine un politician, un ministru, un guvern care elimină acele datorii. Poate fi și o combinație de ștergere de datorii și creșterea capitalului social. Iarăși vor exista discuții cu Uniunea Europeană, dacă este competitiv, dacă este legal, mai luăm o derogare, așa cum s-a întâmplat și în ultimii 10 ani fără nicio perspectivă să se schimbe vreodată lucrurile”, consideră Claudiu Năsui, cel mai tânăr ministru din România post-decembristă.
CFR, o cauză pierdută?
Pierderile CN CFR SA nu sunt o excepție în rândul companiilor naționale feroviare din România. CFR Marfă va deveni Carpatica Feroviar în 2025, dar datoriile de 700 milioane de euro nu sunt șterse.
„În ultimii 15 ani, CFR Marfă a acumulat pierderi cumulate de aproximativ 970 milioane euro, iar Carpatica Feroviar nu va fi altceva decât un continuator al activităţii ineficiente şi al administrării defectuoase a societăţii de stat”, se arată într-un comunicat al Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România.
Singura soluție pentru oprirea pierderilor ar fi privatizarea, prin implicarea unor investitori străini, crede fostul Ministru al Economiei din guvernul Cîțu.
„Suntem într-un angrenaj în care tot pompăm bani într-o gaură neagră. Politicienii își fac poze că au făcut investiții, ”Facem investiții!” sună extraordinar de bine, dar acei bani iarăși se toacă, iarăși probleme, iar suplimentare de fonduri. Este o poveste fără sfârșit, iar soluția ar fi investitorii străini, practic o privatizare”, a mai spus Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Articol preluat de pe: Actualitate Ziare.com
