La o zi după termenul-limită solicitat oficial de redacție pentru exercitarea dreptului la replică, conducerea Questfield International College a transmis un punct de vedere scris, în contextul articolului de investigație publicat anterior privind o situație documentată de bullying sistematic, stigmatizare medicală și lipsă de intervenție instituțională, desfășurată pe parcursul a peste opt luni în cadrul școlii.

Redacția solicitase în mod explicit un punct de vedere până la data de 26 ianuarie 2026, în conformitate cu normele deontologice ale jurnalismului de investigație. Răspunsul a fost transmis ulterior acestui termen, la 27 ianuarie 2026, după publicarea articolului și după ce cazul a devenit public.

Această cronologie este esențială pentru înțelegerea contextului: timp de aproximativ opt luni, potrivit documentelor puse la dispoziția redacției, sesizările scrise ale familiei copilului vizat ar fi rămas fără răspunsuri administrative asumate, fără procese-verbale, fără decizii documentate și fără măsuri concrete comunicate în scris. Reacția formală apare abia după implicarea avocaților familiei și după publicarea investigației jurnalistice.

Un drept la replică venit după tăcere administrativă

În punctul de vedere transmis tardiv, conducerea Questfield International College nu infirmă existența sesizărilor scrise transmise de familie și nici durata îndelungată a acestora. De asemenea, documentul nu oferă o listă clară de măsuri administrative concrete adoptate anterior notificării din 26 ianuarie 2026 și nu indică existența unor rapoarte interne sau decizii scrise emise pe parcursul celor opt luni analizate.

Redacția constată că răspunsul primit se concentrează preponderent pe poziționarea defensivă a instituției și pe caracterizarea demersurilor familiei, fără a răspunde punctual la întrebările esențiale formulate anterior: ce măsuri au fost luate, când au fost luate, cine le-a dispus și în ce formă au fost documentate.

Notificarea din 26 ianuarie 2026 rămâne un punct critic

Un element central al investigației inițiale a fost notificarea transmisă familiei la data de 26 ianuarie 2026, document cu caracter ultimativ, primit după luni de solicitări privind protecția copilului și gestionarea situației de bullying. Punctul de vedere transmis ulterior publicării nu clarifică în mod explicit de ce această notificare a fost formulată într-un ton perceput ca agresiv și de ce responsabilitatea situației este transferată, în document, asupra copilului abuzat și asupra familiei acestuia.

Specialiști în domeniul protecției copilului consultați anterior de redacție au subliniat că o astfel de inversare a responsabilității – de la instituție către minorul aflat într-o situație de vulnerabilitate – ridică semne de întrebare serioase privind respectarea principiului interesului superior al copilului.

Ce nu este infirmat

Este relevant de menționat că, în dreptul la replică transmis:

• nu este infirmată existența episoadelor de bullying semnalate;

• nu este infirmată lipsa unor răspunsuri scrise pe durata celor opt luni;

• nu este infirmată cronologia sesizărilor formulate de familie;

• nu este infirmată implicarea avocaților ca moment declanșator al reacției scrise.

În lipsa unor clarificări documentate, aceste elemente rămân valide ca parte a contextului factual analizat în investigație.

Drept la replică versus asumare instituțională

Exercitarea dreptului la replică este un instrument legitim și necesar într-o societate democratică. Cu toate acestea, transmiterea unui punct de vedere după termenul solicitat și după publicarea articolului, fără clarificări punctuale și fără documente administrative aferente perioadei analizate, ridică întrebări privind disponibilitatea reală a instituției de a comunica transparent.

Diferența dintre o reacție punctuală sub presiune și o asumare instituțională constantă este una esențială. Prima poate fi interpretată ca un gest defensiv, a doua ca o responsabilitate reală față de siguranța elevilor.

Răspunsul transmis de Questfield International College, deși relevant ca exercițiu formal al dreptului la replică, nu răspunde tuturor întrebărilor fundamentale ridicate de investigația jurnalistică și nu clarifică lipsa intervențiilor documentate pe durata celor opt luni analizate.

Redacția menține deschiderea de a publica și analiza orice informație suplimentară, documentată și asumată oficial, care poate contribui la o clarificare completă a situației. Până atunci, rămâne valabilă întrebarea centrală a acestui caz: cum gestionează, în practică, o instituție de învățământ privată situațiile de bullying grav atunci când acestea sunt semnalate în mod repetat și documentat?

„Redacția publică integral poziția transmisă de Questfield International College, fără intervenții editoriale, în exercitarea dreptului la replică.”

„Documentul a fost transmis redacției în data de 27.01.2026, ulterior termenului indicat pentru transmiterea unui punct de vedere.”

„Textul integral poate fi consultat în documentul PDF atașat”