Cauzele șomajului de lungă durată în România: deficitul de competențe și munca la negru – raport UE

șomaj

Factorii care explică şomajul de lungă durată în România includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane, arată o analiză de ţară a Comisiei Europene publicată miercuri, informează Agerpres.

Cererile de șomaj tehnic Foto: Hotnews

Potrivit Executivului comunitar, provocările în dezvoltarea competenţelor trebuie rezolvate pentru a sprijini o tranziţie echitabilă către o economie digitală şi verde, în condiţiile în care mai puţin de o treime dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE). Acest decalaj s-a extins din 2021.

Comisia Europeană a publicat miercuri o analiză de ţară detaliată în domeniul ocupării forţei de muncă, al competenţelor şi al incluziunii sociale pentru România, Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania şi Ungaria, prezentând în detaliu rezultatele cadrului de convergenţă socială, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Rată scăzută de ocupare pe piața muncii

Această analiză din a doua etapă se bazează pe constatările Raportului comun privind ocuparea forţei de muncă din 2024, care cuprinde o analiză din prima etapă a tuturor statelor membre. Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă a fost prezentat de Comisie în cadrul Pachetului de toamnă al semestrului european 2024 şi a fost adoptat de Consiliu în martie 2024.

„Impactul transferurilor sociale (altele decât pensiile) asupra reducerii sărăciei rămâne mult sub media UE şi asigurarea accesului efectiv la nivel naţional la servicii, protecţie socială şi adecvarea socială rămân provocări importante. Participarea copiilor la îngrijirea şi educaţia timpurie este scăzută, nevoile nesatisfăcute de îngrijire medicală sunt mari şi satisfacerea nevoilor de îngrijire pe termen lung rămâne o provocare”, se arată în raportul UE.

În plus, ratele ridicate de părăsire timpurie a şcolii, în special în zonele rurale şi în rândul comunităţilor marginalizate, însoţite de o incidenţă ridicată a tinerilor care nu sunt incluşi nici în educaţie, nici în angajare şi formare, performanţele insuficiente pe scară largă în competenţele de bază, precum şi un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază, indică o marjă semnificativă pentru a îmbunătăţi calitatea, accesibilitatea şi relevanţa pe piaţa muncii a educaţiei şi formării.

Pe piaţa muncii, în pofida unor îmbunătăţiri importante, rata de ocupare rămâne scăzută, mai ales pentru femei, persoane cu dizabilităţi, tineri, persoane slab calificate şi romii, iar riscurile de sărăcie în muncă la populaţia încadrată în muncă sunt semnificative. În acelaşi timp, rata şomajului pe termen lung este uşor peste media UE, dar ponderea şomajului de lungă durată se îmbunătăţeşte. Este raportată lipsa competenţelor, iar (…) eficacitatea politicilor active pe piaţa muncii este limitată apreciază Executivul comunitar.

„Măsurile adoptate până acum – reformele şi investiţiile în protecţie socială şi incluziune, adoptarea unor noi legi ale educaţiei şi implementarea programului naţional de reducere a abandonului şcolar, precum şi acţiunile în privinţa politicilor active ale pieţei muncii – sunt de aşteptat să ajute România să se îndrepte în direcţia corectă în raport cu riscurile identificate. În pofida progreselor înregistrate, există loc pentru noi eforturi în domeniul sănătăţii, îngrijirii pe termen lung, educaţiei, serviciilor sociale şi de pe piaţa muncii,” se arată în raportul UE.

Probleme critice în domeniul educației

S-a constatat că România se confruntă cu riscuri potenţiale la adresa unei convergenţe sociale către un nivel cât mai ridicat, pe baza a 11 indicatori principali ai Tabloului de bord social. Acestea se referă în special la protecţia socială şi incluziunea, în privinţa persoanelor expuse riscului de sărăcie sau ratei excluziunii sociale (inclusiv pentru copii), eficacitatea transferurilor sociale (excluzând pensiile) asupra reducerii sărăciei şi nevoile nesatisfăcute în domeniul îngrijirii medicale.

În plus, în domeniul educaţiei şi competenţelor, participarea copiilor sub trei ani la sistemele de îngrijire formală, rata abandonului timpuriu din sistemele de educaţie şi formare şi ponderea persoanelor care au cel puţin competenţe digitale de bază au fost, de asemenea, identificate ca puncte critice.

În timp ce piaţa muncii se îmbunătăţeşte, s-a considerat necesar să se examineze în continuare rata ocupării forţei de muncă şi a şomajului pe termen lung, precum şi situaţia anumitor grupuri vulnerabile, în special tinerii care nu au un loc de muncă, şi nu iau parte nici la educaţie şi formare (NEET) şi persoanele cu dizabilităţi. Pentru a dezvolta o mai bună înţelegere a riscurilor potenţiale identificate în prima etapă, această a doua analiză se referă la dovezile cantitative şi calitative disponibile şi răspunsurile politice relevante sau planificate de România.

Munca la negru, estimată la 1,4 milioane de oameni

Deşi situaţia de pe piaţa forţei de muncă se îmbunătăţeşte, se menţin dificultăţile importante. În ultimul deceniu, rata angajării a avut o tendinţă ascendentă. Cu toate acestea, rămâne printre cele mai scăzute din UE (68,7% în 2023 faţă de 75,4% în UE), cu mari disparităţi regionale. Deficitul de ocupare a forţei de muncă între regiuni (cel mai ridicat în Bucureşti-Ilfov, 79,9% şi cele mai scăzute de ocupare a forţei de muncă în sud-vest-Oltenia, 61,8%) a fost de 18,1 pps în 2022.

Rata angajării în Bucureşti-Ilfov şi în regiunea Centru s-a îmbunătăţit în ultimii ani şi datorită investiţiilor străine. Pe de altă parte, rata angajării fie a stagnat sau a scăzut în alte regiuni, mai ales în regiunea nord-est (69,4% în 2022). În 2023, rata şomajului (5,6% faţă de 6% în UE) a fost sub media UE. Rata şomajului pe termen lung (2,2% faţă de 2,1% în UE) a fost uşor peste media UE şi s-a deteriorat din 2020 după ani de îmbunătăţiri, în timp ce ponderea şomajului de lungă durată s-a îmbunătăţit, ajungând la 38,6% în 2023 (în linie cu media UE).

Factorii care explică şomajul de lungă durată în Romania includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane. Provocările în dezvoltarea competenţelor trebuie rezolvate pentru a sprijini o tranziţie echitabilă către o economie digitală şi verde. Mai puţin de o treime dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE). Acest decalaj s-a extins din 2021.

Participarea adulţilor (25-64 ani) la învăţare în ultimele 12 luni s-a situat la 19,1% în 2022, cu 13,3 puncte procentuale mai mare decât în 2016, dar mult sub media UE de 39,5%. În plus, participarea la activităţile de învăţare în rândul adulţilor este extrem de inegală, în cazul celor care nu au finalizat studiile liceale şi de formare este de 10 ori mai puţin probabil să participe la învăţare, comparativ cu cei cu studii superioare în 2022 (3,9% faţă de 41,2%).

Articole Recente